Lumea, la mila naturii in 2010: cutremure, tsunami si catastrofe

Lumea, la mila naturii in 2010: cutremure, tsunami si catastrofe

Nici in 2010 n-am scapat de furia naturii. Planeta a fost lovita de cutremure, valuri tsunami, alunecari de teren, tornade si inundatii. Insa pericolul a venit, ca o noutate, si de la un vulcan furios din Islanda. Norul de cenusa vulcanica a dat peste cap traficul aerian. Iar luna octombrie avea sa le aduca ungurilor spaima noroiului rosu.
Cutremur Haiti
Efectele cutremurului din Haiti, din 12 ianuarie 2010
12345
Anul a inceput sub semnul seismelor. Chiar pe 12 ianuarie, statul Haiti a fost lovit de un cutremur devastator cu magnitudinea 7 pe scara Richter. Bilantul a fost tragic: 220.000 de oameni morti, peste 300.000 raniti si mai bine de 1,5 milioane de sinistrati. Iar pagubele materiale au fost uriase. Capitala Port-au-Prince s-a transformat in tone de moloz. In tot acest cosmar, s-au mai intamplat si miracole.
Noroc a avut si un roman. Emanuel Petrut de 30 de ani a trait pe pielea lui cutremurul din Haiti. Angajat al unei companii de telefonie mobila, el se afla la birou cand insula a fost zguduita de seism si a povestit pentru EVZ cosmarul prin care a trecut.
In fata tragediei din Haiti, comunitatea internationala a dat dovata de solidaritate si a sarit in ajutorul localnicilor. Organisme internationale si guverne a zeci de state, printre care si Romania, au participat prin donatii financiare sau materiale la efortul de refacere al statului Haiti. In total, s-au strans peste 2 miliarde de dolari.
Haiti nu si-a revenit insa nici acum, la aproape un an de la dezastru. Ba chiar, ca o ironie a sortii, tara a mai fost lovita si de holera.
Cutremurul din Chile, cel mai puternic din ultimii 50 de ani

La numai o luna si jumatate de la catastrofa din Haiti, blestemul a lovit si Chile. Pe 27 februarie 2010, statul sud-american a fost devastat de un cutremur cu magnitudinea de 8,8, urmat de un tsunami violent. Localitati intregi au fost devastate. 521 de oameni au murit, iar pagubele materiale au depasit 30 de miliarde de dolari.

Cutremurul din Chile a fost mult mai puternic decat cel care a lovit Haiti, insa proportia dezastrului din cele doua state este diferita. Iata si motivele. Chile este o tara mai bogata si mult mai bine pregatita, cu reguli stricte de constructie a cladirilor, o reactie la urgenta mult mai buna si cu o istorie bogata in ceea ce priveste miscarile seismice. Niciun haitian nu mai traise experienta unui cutremur pana la cel din 12 ianuarie.

De ce a rezistat mult mai bine Chile? Dezvoltarea economica superioara, standardele ridicate in sectorul constructiilor si adancimea mare la care s-a produs seismul au ferit statul sud-american de un dezastru.
Cod rosu pentru aviatie
Norul de cenusa din Islanda a inchis cerul Europei in luna aprilie. „Naufragiati” in aeroporturi, milioane de oameni au simtit pe pielea loc ce inseamna forta naturii. Aproape ca niciun avion n-a zburat deasupra continentului. Riscul era foarte mare cum din cauza cenusii vulcanice motoarele aeronavelor se puteau opri.

Dincolo de „moda tragica”, cu care poate eram obisnuiti, tsunami in Asia sau recentul cutremur din Haiti, vulcanul a pus la punct o lume intreaga, indrazneau sa spuna jurnalistii francezi de la „Le Monde”.

Tot ei amintesc si de „efectul fluture”, teorie care se potriveste manusa haosului de pe Batranul Continent. Se spune ca o simpla bataie a aripilor unui fluture poate crea un dezastru intr-un alt colt de lume.

Pesemne ca asa au stat lucrurile si cu vulcanul Eyjafjallajokull, care s-a trezit la viata dupa un somn de 200 de ani si-a inceput sa erupa, si nu doar lava fierbinte. A iscat un val de panica, nervi si a lasat in aer companiile aeriene care s-au trezit cu pierderi de milioane de euro in plina criza.
Efectele s-au simtit si in Romania, si nu doar in randul pasagerilor blocati pe aeroporturi. Compania Tarom a inregistrat pierderi de aproximativ patru milioane de euro ca urmare a restrictionarii traficului aerian din cauza norului de cenusa vulcanica.
Cea mai mare catastrofa ecologica din istoria Ungariei
O alta catastrofa s-a produs in octombrie, in Ungaria. Aproape 700.000 de metri cubi de reziduuri industriale s-au deversat de la o fabrica de pe teritoriul ungar. Zece oameni si-au pierdut viata si 150 au fost raniti dupa ce trei localitati au fost inundate. Noroiul rosu a maturat tot ce i-a iesit in cale, iar peisajul lasat in urma a fost apocaliptic.

Autoritatile de la Budapesta au decretat starea de urgenta in trei regiuni din vestul tarii, in urma avariei produse la un rezervor al unei fabrici de alumina, care a dus la deversarea unei cantitati importante de reziduuri chimice industriale.

Accidentul s-a produs in apropierea orasului Ajkai, situat la circa 160 km de Budapesta, dupa ce la uzina de alumina a avut loc o explozie, urmata imediat de surparea barajului de protectie al unui rezervor cu asa-numitul „noroi rosu”. Acesta rezulta din procesul productiei de aluminiu si alumina, continand o cantitate mare de oxid de fier si metale grele. Din fericire, pericolul a stat departe de sectorul romanesc al Dunarii, iar tara noastra nu a fost afectata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *