Micii fermieri din tarile in curs de dezvoltare intampina, in fiecare zi, consecintele diferitor capricii ale climei

Micii fermieri din tarile in curs de dezvoltare intampina, in fiecare zi, consecintele diferitor capricii ale climei

Micii fermieri din tarile in curs de dezvoltare intampina, in fiecare zi, consecintele diferitor capricii ale climei, inclusiv cele meteorologice. Ei sunt nu numai victimele dereglarilor climatice, dar si ai instabilitatii pietelor.

Este vorba de o jumatate de miliard de oameni angajati intr-o agricultura rudimentara. Ei pot reprezenta 60% din agricultura mondiala si livreaza aproximativ 80% din hrana propriilor lor tari sau ale celor vecine, scrie Project Syndicate. Pe mana acestor oameni se afla mari intinderi de suprafete agricole ale planetei, neinfestate cu produse chimice si neafectate de poluarea industriala, in total 80% din solul cultivabil al Africii sub-sahariene si al Asiei. Daca vrem cu adevarat sa imbunatatim alimentatia si climatul planetei, acolo vom gasi singura sursa viabila.

Desi teribil de saraci, desi cumplit de neajutorati, totusi numai ei sunt in stare sa scoata alimente ecologice din pamantul lor si numai ei pot mentine conditiile de mediu, inca nealterat pe aceste vaste zone. Dar reusita unui asemenea deziderat este conditionata de masuri complexe privind mediul si masuri costisitoare privind intretinerea panzei freatice. Solutiie sunt multe si ar fi hazardat sa ne avantam in detalii. Ele privesc, in mare, impiedicarea deteriorarii solului datorita eroziunii si inundatiilor, folosirea exclusiva a ingrasamintelor naturale, pentru a imbunatati textura si fertilitatea solului folosirea rationala bazei pomicole in culturile agroforestiere.

Testul rwandez

Testul a fost realizat in Rwanda, unde s-a demonstrat ca o crestere a productiei agricole se cupleaza perfect cu masurile de protejare a mediului. Merita, citat cu titlu de exemplu, cazul regiunii Ngororero, unde un proiect sustinut de catre Fondul International pentru Dezvoltare Agricola a permis agricultorilor din rwandezi o crestere a recoltei de fructe cu 300%, datorita utilizarii de seminte imbunatatite si a unor tehnici superioare de folosire a ingrasamintelor.

Agricultorii rwandezi nu sunt dornici sa utilizeze ingrasaminte chimice, preferand gunoiul de grajd, pe care il au la dispozitie fara multe cheltuieli. Faptul este imbucurator si ar fi gresit sa fie tratat ca prejudecata sau cutuma invechita, cu atat mai mult cu cat nu exclude folosirea tehnologiilor moderne privind amenajarea suprafetelor pentru o buna retentie a apelor si evitarea eroziunii.

Performanta este spectaculoasa: in ultimii cinci ani, Rwanda si-a sporit de cinci ori culturile agricole, obtinand totodata productii incomparabile sub aspect ecologic.

Asia si Africa merita mai muta atentie

Exemplul Rwandei nu este lipsit de talc. Rwandezii au dovedit ca productia agricola poate fi durabila si profitabila, daca tehnologiile importate nu inlatura conditiile naturale traditionale si ecologice. Toate tarile Africii ar putea ajunge la asemenea performante. Dar, pentru a dezvolta o agricultura stabila si performanta in randul micilor agriculori, este necesar sa se revizuiasca politicile ecnomice nationale, coorodonate pe principii unice, dar organizate local, pentru ca numai asa se vor putea impune.

Lectia este simpla: ea consta in identificarea mijloacelor care pot stimula productia agricola, in transferuri de know-how-uri pentru micii fermieri si consilierea lor in fosirea acestor documentatii. Africa si Asia merita multa atentie din partea lumii evoluate, care, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, poate isi va cauta propriile surse de hrana in aceste locuri inca nepoluate.

Ce asteapta lumea de la G20

Problemele politicii de reforme aricole a fermierilor si de ridicare a agriculturii la noi parameri urmeaza sa se discute la summitul G20, care va avea loc la Rio de Janeiro, in luna iunie 2012, organizat de ONU.

Daca personalitatile de varf ale lumii vor reusi sa abordeze in mod responsabil aceste probleme, omenirea va avea sanse nu numai sa scada spectaculos spectrul foamei care apasa o buna parte din lumea a treia, dar sa-si asigure si un viitor alimentar ecologic pentru restul lumii.

Daca acest fapt nu se va produce, va fi o doada in plus ca faimosul summit G20, reprezentand elitele lumii, s-a intalnit numai ca sa serveasca un pahar de ceai si sa stabileasca data intalnirii viitoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *