Ministrul Kelemen Hunor sfideazã legea
Ministrul Kelemen Hunor sfideazã legea

Greenpeace se opune mineritului si exploatarilor resurselor de subsol prin practici poluante, care afecteaza mediul, ecosistemele si comunitatile locale si propune ca alternative pentru sustinerea economiei locale turismul ecologic, agricultura sustenabila, investitiile in dezvoltarea infrastructurii pentru exploatarea energiei regenerabile, care nu presupun expunerea mediului la poluare sau la riscul de poluare. Aceasta este pozitia renumitei organizatii internationale pentru protejarea mediului si in cazul Rosia Montana, pentru care, in luna iulie, compania Rosia Montana Gold Corporation a obtinut, prin grija Guvernului Boc, un nou certificat de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic, necesar pentru avizarea proiectului de exploatare miniera.
Subiectul Rosia Montana a provocat in ultimul deceniu multe comentarii si proteste, atat din partea opiniei publice din Romania, dar si a presei straine, pentru ca, desi Rosia Montana inseamna tezaur national, patrimoniu natural si cultural, istorie si civilizatie milenara, statul roman a decis insa sa sustina un proiect minier controversat.
Astfel, Comisia Nationala de Arheologie s-a intrunit in secret in data de 12 iulie, fara a publica ordinea de zi pe site-ul Ministerului Culturii, informatie de interes public pe care erau obligati sa o publice, iar Kelemen Hunor, ministrul Culturii si Patrimoniului, a semnat descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic, principala piesa a conflictului de la Rosia Montana, in ciuda sentintelor judecatoresti definitive, care interziceau acest lucru. Potrivit publicatiei canadiene Accent Montreal, nu este prima oara cand ministerul Culturii emite un aviz de descarcare de sarcina arheologica a muntelui Carnic. S-a mai intamplat si in ianuarie 2004, dar, din fericire, el a fost anulat in instanta, la Curtea de Apel Alba Iulia si apoi la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in mod definitiv si irevocabil. Pe 12 iulie insa, Comisia Nationala de Arheologie (CNA) a votat din nou descarcarea de sarcina arheologica, sfidand aceasta sentinta judecatoreasca. Incurajat de „programul de cianurare” al Guvernului Boc, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a semnat imediat avizul CNA, trimitandu-l mai departe Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Alba, care imediat a emis certificatul final de descarcare arheologica (in data de 13 iulie 2011). Presa canadiana il citeaza pe istoricul Ioan Piso, presedintele Fundatiei Culturale Rosia Montana, care atrage atentia ca autoritatile romane incalca legea. A mai da un alt aviz, pentru acelasi munte Carnic, fara a se fi facut cercetari suplimentare, fara a se fi schimbat ceva din situatie, este o ilegalitate. Drept urmare, Fundatia Culturale Rosia Montana a decis sa atace in instanta acest aviz.
Aprobarea descarcarii de sarcina arheologica este penultimul pas inaintea transformarii zonei in exploatare miniera. Potrivit legii, pentru pornirea exploatarii, mai este necesar un singur aviz, cel de mediu, pe care ar trebui sa-l semneze ministrul Laszlo Borbely. Daca obtine si avizul de mediu, compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ar urma sa extraga de la Rosia Montana circa 314 tone de aur si 1.400 tone de argint. Pretul acestor exploatari este insa foarte mare: cei patru munti din jurul Rosiei Montana – Carnic, Cetate, Orlea si Jig – vor fi macinati centimetru cu centimetru si trecuti prin bai de cianura, iar dupa extragerea aurului, namolul rezultat, impregnat cu cianuri, va fi depozitat intr-un lac de circa 300 ha.
Va reamintim ca Masivul Carnic, clasat ca monument istoric in grupa valorica A, avand valoare nationala si universala, este muntele cel mai important de la Rosia Montana, cel care contine cea mai mare densitate de galerii miniere romane (peste 7 km), medievale si habsburgice (peste 80 km). Muntele Carnic este cel mai concentrat zacamant nu de aur, ci de istorie. El este principalul motiv pentru care Comisia Nationala pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii recomanda acum cateva saptamani includerea Rosiei Montana pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO.
PDL, un vechi sustinator al proiectului Rosia Montana. Si nu dezinteresat! – Initiata de un membru PDL, Radu Berceanu, fost ministru al Industriei si Comertului, in iunie 1999 – si inclusa de Guvernul Boc pe lista obiectivelor Programului de Guvernare 2009 – 2012, subiectul Rosia Montana a stat in ultimii ani in mainile ministrilor UDMR de la Cultura si Mediu. Pe parcurs insa, asa cum noteaza Ecomagazin.ro, si-au facut aparitia o serie de oameni de afaceri controversati, bine conectati la zona politica din Romania. Printre actionarii prezenti in Rosia Montana Gold Corporation se numara Compania Miniera de Stat MINVEST Deva, cu o cota de 19,31%, firma Gabriel Resources, cu 80,46%, si alti „actionari minoritari”, cu 0,23%. 80% din actiunile Gabriel Resources sunt detinute de investitori din SUA: Newmont Mining Corporation, cu 15%, al doilea producator de aur din lume, Electrum Strategic Holdings, cu 18%, si Paulson & CO. Printre numele controversate prezente in aceste firme se numara Beny Steinmetz, judecat pentru evaziune fiscala in SUA, cel care a preluat actiunile vandute de catre Frank Timit, alt nume foarte controversat si unul dintre cei mai bogati romani la ora actuala, dar si de George Soros.
In iulie 2011, saptamanalul Kamikaze face legatura intre decizia ministrului Kelemen Hunor si un protocol confidential, prin care RMGC s-a angajat sa plateasca ministerului 43 de milioane de dolari americani. Cu alte cuvinte, prin intelegeri secretizate, ministerul Culturii se angajeaza sa obtina, contra cost, decizii din partea altor ministere, dar si sentinte favorabile din partea unor instante ale justitiei. Aceasta suma se adauga celei de 25 milioane de dolari pe care RMGC se obligase deja sa o plateasca in proiectul depus spre avizare la ministerul Mediului.
Potrivit aceleiasi surse citate, angajamentul exista la aceasta ora sub forma unui protocol semnat intre Dragos Tanase, directorul RMGC, si Kovacs Josef, directorul Institutului National al Patrimoniului, o institutie din subordinea ministerului Culturii. Protocolul prevede ca RMGC va plati numai daca toate aprobarile si avizele vor fi obtinute si vor fi valide definitive, termenul limita pentru atingerea acestor obiective fiind 10 decembrie 2011.
Certificatul de descarcare arheologica misca Bursa din Toronto
Angajamentul varsarii celor 43 de milioane de dolari de RMGC catre ministerul Culturii a fost imediat rasplatit: dupa anuntul oficial privind obtinerea certificatului de descarcare arheologica, actiunile Gabriel Resources, tranzactionate la Bursa din Toronto, au crescut cu aproape 10% ajungand la 8,65 dolari, cea mai mare valoare din ultimele 52 de luni. Un al doilea „balon de oxigen” din partea Executivului roman (dupa includerea proiectului minier de la Rosia pe lista Programului de Guvernare), care se pare ca intelege foarte bine ca primul miliard necesar demararii acestei exploatari vine, pe langa un imprumut acordat de un consortiu bancar international, si din capitalizarea de pe bursa din Toronto.
De mentionat si ca anul trecut Gabriel Resources a beneficiat de returnari de taxe din partea statului roman de 6,9 milioane de dolari CND, compania declarand pierderi de 22,7 milioane dolari canadieni.
Greenpeace a cerut Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Alba si Ministerul Culturii si Patrimoniului National sa dea publicitatii certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din masivul Carnic, documentatia care a stat la baza emiterii acestui certificate, planul de actiune care va asigura conservarea celor mai importante situri arheologice si monumente arhitectonice din Rosia Montana, protocolul incheiat cu SC Rosia Montana Gold Corporation.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here