Miscarea Chipko din India, prima organizatie ecologista

Protectoarele copacilor din India au deschis drumul militantilor “verzi” inca de acum 40 de ani .

In anii “70, cateva zeci de indience provenind din mediul rural au lansat miscarea Chipko, activa si astazi, prin care au militat pentru drepturile copacilor. Forma lor tipica de protest este imbratisarea trunchiului copacilor, atunci cand muncitorii forestieri vin sa-i doboare. Astfel, voluntarii Chipko au salvat sute de hectare de padure, in cei aproape 40 de ani de activitate.

In India circula o veche legenda despre o fata pe nume Armita Devi, care a murit incercand sa protejeze copacii din satul in care locuia. Povestea se petrece pe timpul cand oamenii Maharajahului veneau sa taie padurile pentru a folosi lemnul la constructia unei noi cetati.

Armita impreuna cu un grup de apropiati au imprejmuit zona copacilor, fata gasindu-si sfarsitul in incercarea de a tine piept taietorilor de lemne. Aceasta legenda a inspirat un grup de femei din India, provenind din mediul rural si condusa de o anume Gaura Devi, sa initieze in 1970 un protest similar, in conditiile in care se intensificase eroziunea muntilor Himalaya din cauza defrisarilor.

Astfel s-a nascut miscarea Chipko, care a lansat mai multe campanii impotriva defrisarilor masive. In hindu, “Chipko” inseamna “a se tine strans unul de altul”, ceea ce reflecta tehnica lor de protest, si anume acela de a inconjura trunchiul copacilor tinandu-se de maini si refuzand sa se miste.

Protestele Chipko au alungat investitorii

Primul protest care le-a facut cunoscute a avut loc in 1973, cand un contractor a primit dreptul din partea statului sa doboare 3.000 de arbori, zona respectiva fiind deja destul de “dezgolita”. Muncitorii veniti sa defriseze integral locul au fost intampinati de femeile Chipko, care au incercat sa le explice care vor fi consecintele taierii copacilor.

Acestia le-au bruscat pe femei si le-au amenintat cu folosirea armelor. Femeile nu s-au lasat insa intimidate si asta a avut impact asupra contractorului, care a renuntat la proiectul sau. Un protest similar a avut loc un an mai tarziu si un altul in 1977, ambele cu acelasi efect.

Sloganul: “Cati copaci lasi fiului tau?”

La 1 februarie 1978, politia a incercat sa intervina intr-una din actiunile Chipko. Contractorul a apelat la politistii inarmati cu scopul de a tine cat mai departe voluntarii Chipko de oamenii care urmau sa taie arborii. La sosirea politiei, cate trei voluntari Chipko deja inconjurasera fiecare din copacii care urmau sa fie taiati. In cele din urma si contractorul, si politia au renuntat la planul initial din cauza protestului. Tot in 1978, de data asta in luna martie, a avut loc un alt protest Chipko, in Narendranagar.

In timpul actiunii au fost arestati 23 de voluntari, printre care si femei. Miscarea Chipko nu a avut o activitate constanta si organizata, ci s-a identificat cu proteste discrete si disparate in satele din Himalaya, precum Reni, Gopeshwar si Dungari-Paitoli. Viziunea Chipko a capatat coerenta odata cu Chandi Prasad Bhatt, un locuitor din Gopeshwar.

El a fost cel care a consiliat femeile Chipko, legat de cum sa lupte tot mai eficient pentru mediu. El a organizat si o actiune de proportii de impadurire in zonele degradate din Alakananda Valley, la care sa participe femeile Chipko. “Cati copaci lasi in urma pentru fiul tau?”, a fost intrebarea cu care femeile Chipko intampinau oamenii muntilor si ii indemnau sa li se alature.

Miscarea Chipko a devenit ulterior rezultatul a sute de initiative autonome, descentralizate. Chandi Prasad Bhatt, unul dintre veteranii Chipko, a militat constant pentru respectarea protectiei mediului in randul industriasilor locali. Ghanasyam Raturi, poetul miscarii Chipko, a scris textele cantecelor activistilor, care s-au facut auzite peste tot in Himalaya. Indu Tikekar, doctor in filozofie, a sustinut prin discursurile sale spirituale telurile Chipko.

Liderul Bahuguna, arestat si eliberat dupa 11 zile

In decembrie 1978, cand a fost aprobat un program masiv de defrisari, a avut loc un nou protest Chipko; in timpul acestuia, liderul Bahuguna a fost arestat. Poetul Ghanashyam Raturi a fost cel care a condus in situatia de criza miscarea si a impus ca oamenii sa ramana in pozitia tipica lor, inconjurand trunchiurile copacilor.

Dupa inca 11 zile de protest, contractorul a renuntat, iar Bahuguna a fost eliberat din inchisoare pe 31 ianuarie 1979. Sundarlal Bahuguna a devenit unul dintre cei mai populari adepti ai curentului. El a ramas in memoria voluntarilor Chipko prin sloganul: “Ecologia inseamna economie durabila”. De asemenea, el a fost cel care a recrutat foarte multi adepti in randurile Chipko, intre 1981-1983, si s-a intalnit cu primul-ministru indian, Indira Gandhi.

Gaura Devi, “femeia dealurilor”

Gaura Devi ( 1925-1991) a fost liderul miscarii inca de la inceputurile ei, din anii `70. Ea a devenit cunoscuta in urma unui prim protest in 1974 si ulterior nu s-a comportat ca un lider care doar coordona o miscare, ci a fost un exemplu de implicare concreta.

Povestea Gaurei Devi a fost recent istorisita intr-o carte intitulata “Emancipated Women-Folk of Uttarakhand”, editata de Himalayan Action Research Centre. O versiune mai scurta a povestii a fost preluata de C.S. Lakshmi in “Lessons from the Mountains: The Story of Gaura Devi”.

De asemenea, portretul Gaurei Devi apare prezentat in mai multe manuale scolare. Miscarea Chipko a inspirat mai multi scenaristi si regizori, ultimul film despre viata Gaurei Devi avand premiera la sfarsitul anului trecut. Ea a avut ideea preluarii tipului care circula ca legenda si a pornit miscarea cu 27 de fete din satul sau.

Gaura Devi a sustinut mereu ca cea mai importanta miza a sa este penetrarea la nivelul mentalitatii a ideii de dezvoltare in spiritul coerent al armoniei omului cu natura. In absenta sotilor plecati la munca, femeile Chipko, sub coordonarea Gaurei Devi, si-au aparat teritoriul fara teama.

Chipko influenteaza si azi politicile de mediu

Se poate spune ca mis-ca-rea Chipko este, din punct de vedere istoric, filo-zofic si or-ganizational, o extensie a tra-ditiei gandhiene. In 1961, sub coordonarea lui Sarala Behn, gandhienii s-au organizat intr-o asociatie premergatoare viitoarei mis-cari Chipko, care avea patru mize majore: solidarizarea femeilor, lupta impotriva consumului de alcool, lupta pentru drepturile padurii si responsabilizarea micilor industrii locale care foloseau ca materie prima lemnul. In varianta sa contemporana, miscarea Chipko continua linia impusa de aproape 40 de ani de femeile din Uttarackhand.

Prin presiunile sale, aceasta miscare influenteaza politicile de mediu, in sensul prioritatii nevoilor umane si mai putin a celor industriale. Din sloganul Chipko reiese si astazi ca principalele produse ale padurii nu sunt lemnul sau rasina, ci solul, apa si oxigenul.

Intr-un raport publicat de United Nations Environment Programme, Chipko apare descris astfel: “Militantii Chipko propun un soi de revolutie socio-economica, castigand controlul asupra resurselor forestiere din mainile birocratiei care se preocupa de transformarea acestor resurse in produse cu destinatie urbana. Ei propun, in acelasi timp, o rearmonizare a relatiei dintre om si natura”.

Voluntarii Chipko tin periodic intalniri cu ziaristii, in cadrul carora dezvaluie presiunile la care ii supun autoritatile. Anul acesta, “legendarul” Sundarlal Bahuguna a vorbit despre un proiect inceput in Tehri, intr-o zona impadurita, unde administratia aproape sileste populatia sa paraseasca locul, taind alimentarea cu apa si electricitate, in vederea construirii unei incinte industriale.

In replica, un oficial de la Nanda Biosphere Reserve, A. K. Bannerjee, a subliniat ca toate acele proiecte sunt menite sa ajute comunitatile, si nu “sa le sufoce”. Deloc convins de asta, liderul Chipko a concluzionat ca exista multa coruptie in aplicarea acestor scheme de dezvoltare in zonele de padure si nu numai.

Exploatarea lemnului risca dezastre naturale

Padurile tropicale sunt arse si excavate cu o viteza care atinge 160.000 km² pe zi. Lacomia vestului si saracia lumii a treia ajuta la mentinerea acestui fenomen de distrugere care, daca va ramane necontrolat, va atrage dupa sine schimbari climatice si ecologice drastice.

O buna parte a acestei distrugeri a avut loc cu scopul declarat de a asigura necesarul de lemn. Se estimeaza ca, la ora actuala, cel putin jumatate din totalul padurilor tropicale au fost deja distruse. In fiecare minut al unei zile se defriseaza o suprafata ce ar putea acoperi sase terenuri de fotbal.

Cercetari recente au demonstrat ca in padurile tropicale pot trai pana la 30 milioane de specii de insecte. Padurile tropicale, care acopera doar sase procente din suprafata totala a planetei, reprezinta habitatul natural a 70% din totalul speciilor existente pe pamant.

Sursa: Adevarul

Articole similare

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,678FaniÎmi place
88CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...