O dezlantuire de varfuri si creste alpine nemaiintalnita nicaieri in Carpatii Romaniei, intampina drumetul ce strabate poteca lunga de 70 km dintre Valea Oltului si Curmatura Foii. Muntii Fagaras impresioneaza prin imensitatea crestei principale, o custura glaciara care rareori coboara sub 2000 m inaltime.
O puzderie de varfuri inalte insotesc custurile glaciare; cele care depasesc 2000 m sunt in numar de 140, dintre care 8 au peste 2500 m: Moldoveanu – 2544 m, Cornu Caltunului – 2510 m, Vanatoarea lui Buteanu – 2507 m, Hartopu – 2506 m, Dara – 2500 m.
Cei aproape 30 de afluenti ai Oltului de pe versantul nordic isi au obarsia in circurile glaciare si coboara vertiginos peste un impunator abrupt tectonic, afundandu-se in padurea de conifere, domolindu-se treptat spre sesul tarii Fagarasului.
Fata de zbuciumul reliefului de pe versantii nordici, versantii sudici au un aspect calm si oaze de liniste in imparatia stancilor goale. Lacurile glaciare sunt niste repere turistice atractive: Avrig, Caltun, Balea, Capra (foto), Podragu, Urlea, Buda, Galbene si altele. Aici, in aceste iezere glaciare, se formeaza tumultoase cascade: Balea, Capra, Serbota, Urlea, Vartopului. Tot aici caprele negre, viguroase, mai numeroase decat in orice alti munti din Carpati privesc curioase spre turisti.
Insa amenajarile hidroenergetice de pe lacul Vidraru de pe Arges care aduna apele a 9 rauri prin intermediul unor galerii de aductiune, construirea soselei alpine modernizate „Transfagarasanul”, intensificarea activitatii turistice si pastorale au produs schimbari importante in peisajul natural al Fagarasului.
Toate acestea impun luarea unor masuri, astfel incat prezenta omului sa se faca fara urmari degradante asupra mediului natural existent.
Sursa: Atlas Magazin
