Numaratoare inversa pentru primul proiect demonstrativ romanesc de captare si stocare a CO2

Numărătoare inversă pentru primul proiect demonstrativ românesc de captare şi stocare a CO2
Numaratoare inversa pentru primul proiect demonstrativ romanesc de captare si stocare a CO2
Numaratoare inversa pentru primul proiect demonstrativ romanesc de captare si stocare a CO2

Cu ocazia vizitei in Romania a Institutului Global de Captare si Stocare a Carbonului (GCCSI) din Australia, Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE) si Institutul National GeoEcoMar au organizat o conferinta de presa in cadrul careia au fost abordate principalele chestiuni referitoare la punerea in aplicare a unui proiect demonstrativ de captare si stocare a carbonului (CCS) in Romania.

Reuniunea a fost onorata de prezenta lui Bob Pegler – Vicepresedinte GCCSI, Sarah Clarke – Expert Comunicare GCCSI, Ioan Dan Gheorghiu – Presedinte Director General ISPE, Carmencita Constantin – Membru al Consiliului Consultativ ZEP si Director Divizia Energie si Mediu ISPE si Constantin Sava – Membru al Grupului Guvernamental ZEP si Director de Departament Institutul National GeoEcoMar.

De la experienta internationala la practica nationala

Activ implicat in proiecte CCS din intreaga lume GCCSI a initiat un dialog cu partenerii romani referitor la ipoteza daca acesta ar putea oferi asistenta si sprijin pentru ca proiectul CCS romanesc sa avanseze. De fapt, guvernul roman este unul dintre cele mai mult de 25 guverne membre ale Institutului. Asa cum s-a exprimat Bob Pegler, Vicepresedinte al GCCSI „Romania se afla intr-o foarte buna companie, alaturi de guvernele SUA, Marii Britanii, Japoniei si Chinei”.

De la initiativa guvernului australian de a pune bazele Institutului, acesta reuneste  260 de membri din intreaga lume, pornind de la premisa ca cel putin in urmatorii 50 de ani combustibilii fosili vor continua sa fie utilizati si ca este obligatorie implementarea tehnologiilor menite sa rezolve problema emisiilor de CO2. Potrivit lui Bob Pegler „CCS poate reprezenta 20% din solutie”.

Concentrandu-se pe domenii cheie cum ar fi finantarea, reglementarea si cadrul legal, aspectele tehnice, acceptarea de catre public si problemele de angajament, Institutul va oferi tarii noastre sansa de a se conecta la cunostintele si know-how-ul informational si tehnic. Citand-o pe Carmencita Constantin, Membru al Consiliului Consultativ ZEP si Director Divizia Energie si Mediu ISPE: „GCCSI este cea mai mare comunitate CCS din lume. Acesta beneficiaza de informatii si contacte si la randul sau, ofera sprijin celorlalti. Astfel, experienta din SUA poate ajunge in Europa si cea europeana poate ajunge in Australia”.

Dupa cum a explicat Bob Pegler, unul dintre aspectele cheie referitoare la CCS este faptul ca aceasta tehnologie este singura solutie de reducere a emisiilor de CO2 pentru aplicatiile industriale cum sunt instalatiile de otel sau ciment, in timp ce pentru producerea energiei exista si regenerabilele.

Cu toate acestea, Romania nu este singura tara din Europa de Est in care GCCSI s-a implicat. Exista o serie de proiecte in Polonia cu care Institutul lucreaza, exista discutii avansate cu Grecia, Ungaria si Republica Ceha si poate viitoare contacte cu Bulgaria.

Primul proiect CCS romanesc capata contur

Beneficiind de sprijinul oficial al GCCSI companiile si autoritatile implicate in acest moment in procesul de dezvoltare in Romania a primului proiect demonstrativ CCS sunt tot mai aproape de a obtine finantarea necesara pentru proiect.

Potrivit Carmencitei Constantin in prezent este disponibil un nou pachet financiar – NER300, care ofera finantare pentru proiectele CCS. Competitia pentru proiecte a fost deocamdata doar anuntata, dar Romania intentioneaza sa aplice in primul call de proiecte, in 2010. In cadrul primului call 8 proiecte CCS vor fi finantate si in al doilea call, in 2013, alte 4 proiecte vor primi finantare.

Acceptarea de catre public – rezultatul unei informari corecte

Asa cum se intampla de obicei atunci cand noi tehnologii sunt puse in practica, Bob Pegler a subliniat faptul ca buna informare a publicului reprezinta cheia pentru un proiect de succes pe termen lung menit sa atenueze emisiile de CO2 si schimbarile climatice. Sarah Clarke, Expert de Comunicare GCCSI subliniat faptul ca „afacerile si comunitatile trebuie sa construiasca relatii bazate pe incredere si sa creeze dialogul. De asemenea, proiectele si guvernele trebuie sa actioneze impreuna”.

Aspectele legate de stocare reprezinta principalul subiect abordat atunci cand se vorbeste despre siguranta. Bob Pegler a avertizat ca exista o serie de aspecte ce nu sunt la fel de bine intelese precum ar trebui si ca oamenii ar trebui sa fie informati cu privire la riscurile reale bazate pe fapte stiintifice nu pe mituri. Expert pe probleme de stocare, Constantin Sava, Membru al Grupului Guvernamental ZEP si Director de Departament Institutul National GeoEcoMar a explicat ca „romanii nu trebuie sa se teama de stocare deloc deoarece Romania are mari rezervoare naturale de CO2 si de asemenea, are un numar imens de izvoare minerale naturale. Prin studierea rezervoarele de CO2 putem intelege conditiile pe care siturile de stocare trebuie sa le indeplineasca si prin monitorizarea zonelor in care CO2-ul din adancime migreaza catre suprafata putem anticipa modul inofensiv in care CO2-ul ar putea iesi”. Bob Pegler a continuat pe acelasi subiect, oferind ca exemple de succes situri de stocare din SUA, Norvegia si Algeria.

Luand in considerare actuala situatie economica dificila din tara, Carmencita Constantin a mentionat ca „pe langa ambitia de punere in aplicare a unei noi tehnologii, CCS reprezinta o sansa de a oferi noi locuri de munca in instalatia de captare, in partea de transport si stocare, precum si in sectoarele de monitorizare si reglementare”.

Unul dintre lucrurile cerute atunci cand se utilizeaza fonduri europene este respectarea orarelor de timp. De aceea, Ioan Dan Gheorghiu, Presedinte si Director General ISPE a subliniat ca „proiectul demonstrativ CCS al Romaniei trebuie sa fie pe deplin implementat inainte de 2015. Este obligatoriu ca termenul limita sa fie respectat”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *