Parcul National Muntii Rodnei, propus sa faca parte din patrimoniul mondial pentru natura

Parcul National Muntii Rodnei, propus sa faca parte din patrimoniul mondial pentru natura

Parcul National Muntii Rodnei, propus sa faca parte din patrimoniul mondial pentru natura
Presedintele Asociatiei Eco Rodna, Claudiu Iusan, care este si manager in cadrul proiectului “Masuri de management conservativ al biodiversitatii Parcului National Muntii Rodnei – sit Natura 2000”, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca acceptarea Parcului National Muntii Rodnei drept parte a patrimoniului universal pentru natura presupune un studiu complex pentru dovedirea faptului ca este un centru endemo-genetic la nivel mondial.
“Pentru ca PNMR sa devina sit din patrimoniul universal pentru natura trebuie sa existe un studiu complex din care sa reiasa ca este un centru endemo-genetic la nivel mondial, nu local. Acest studiu probabil ca il vom face, in viitor, cu niste parteneri. Niste specialisti vor veni si vor identifica cele 32-33 de specii endemice. Acel material va fi sustinut, la Paris, de un reprezentant al Romaniei si, pe baza analizei unui comitet international, se va da verdictul daca poate intra sau nu in lista respectiva”, a spus Iusan.
El a explicat ca exista toate premisele pentru ca PNMR sa poata deveni sit din patrimoniul mondial.
“Momentan, lucram la biografia PNMR. Este un studiu complex. Va fi lansat in iunie 2011. Baza de date contine peste 7.000 de specii de flora si fauna. Acest lucru inseamna ca ne aflam pe primul loc in Romania in ceea ce priveste diversitatea speciilor. Nici Delta Dunarii, care este o arie protejata foarte mare, nu are decat 5.000 de specii, iar Retezatul are 5.000 de specii”, a spus Claudiu Iusan.
El a adaugat ca, dat fiind faptul ca in PNMR au fost identificate atat de multe specii, zona ar avea sanse sa intre in patrimoniul mondial.
“In 1993 s-a facut primul demers pentru declararea Pietrosului Mare din Muntii Rodnei, a Rezervatiei Gemenele din Retezat si a Padurii Letea din Delta Dunarii ca potentiale situri ale patrimoniului universal pentru natura fiindca sunt o gramada de specii care se gasesc doar in aceste zone. In Muntii Rodnei sunt 32-33 de specii. Cu cat aceste zone au un grad de endemicitate mai ridicat cu atat se poate ajunge la declararea lor mai rapida ca facand parte din patrimoniul mondial”, a spus Iusan.
El a explicat ca un pas obligatoriu este completarea unor formulare cu informatii despre locatia in care se afla aceste specii si starea lor de conservare.
“Nu am avut fonduri ca sa putem identifica aceste 30 si ceva de specii. Ne trebuie un alt proiect cu finantare ca sa le putem identifica”, a spus Iusan, precizand ca, de exemplu, numai in Muntii Rodnei se gaseste specia “Baitul Muntilor Rodnei”, o planta care creste doar in caldari glaciare.
“Muntii Rodnei, fiind de natura vulcanica, au fost intr-o vreme, fund de mare. Exista niste insule formate din recif de corali, Piatra Rea, o portiune din Varful Ineu, sunt zone unde, datorita calcarului se mentine o biodiversitate extraordinara. Acumuleaza caldura si se pot cantona mii de specii in cateva sute de metri patrati. Sunt peste 20.000 de specii care pot fi dovedite in PNMR daca aduci o echipa de cercetatori”, a adaugat el.
In ce priveste interesul pentru Muntii Rodnei, acesta dateaza din 1600 si apartine cercetatorilor straini.
In prezent, in PNMR sunt 14 proiecte in derulare, fie de catre APNMR, fie de catre Asociatia Eco Rodna.
Printr-un astfel de proiect a fost trasat un traseu tematic, la Pietrosul Mare, una din cele mai vechi rezervatii naturale din Romania, infiintata in 1932.
“Folosim niste panouri cu ferestre rotative, iar cei care vin invata ca si cum ar lucra intr-un laborator viu. Pe una din fete sunt prezentate speciile, iar pe verso gasesti informatii privind descrierea morfologica, identificarea in teren etc. Urmand un astfel de traseu, este ca si cum ai citi o carte, dar interactionand cu natura”, a spus Iusan.
Parcul National Muntii Rodnei este considerata cea mai intinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali. El are o suprafata de 46.399 hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervatie a biosferei in anul 1979. Importanta acestei arii protejate se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,326FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente