Parlamentul European ar trebui sa adopte in aceasta saptamana o noua legislatie asupra modului in care tarile UE pot interzice cultivarea plantelor modificate genetic. In saptamanile urmatoare, legea va fi aprobata si de catre ministerele europene si apoi va intra in vigoare.
Noua lege completeaza Directiva 2001/18 asupra eliberarii intentionate in mediul inconjurator a organismelor modificate genetic (OMG). Tarile au la dispozitie doua optiuni pentru a restrictiona sau interzice cultivarea de plante modificate genetic pe intreg cuprinsul teritoriilor lor sau partial:
- O companie care solicita eliberarea unei autorizatii pentru cultivarea de OMG poate primi o solicitare de la guverne pentru excluderea teritoriilor lor din zona geografica acoperita de autorizatie. Solicitarea va trebui trimisa in termen de 45 de zile de la publicarea raportului de evaluare a sigurantei, condus de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA). Cu toate acestea, compania care doreste sa obtina autorizatia poate refuza cererea.
- In schimb, guvernele pot decide sa interzica cultivarea pe teritoriul national a unei singure culturi modificata genetic sau a unui grup de culturi modificate genetic, definit de cultura in sine (de exemplu, porumb) sau trasatura (de exemplu, rezistenta la ierbicide). Interdictia va trebui sa se bazeze pe motive precum:
(a) obiective de politica de mediu;
(b) planuri de tara si planuri care privesc dezvoltarea oraselor;
(c) folosirea terenurilor;
(d) impacturi socio-economice;
(e) evitarea prezentei OMG-urilor in alte produse;
(f) obiective de politica agricola;
(g) politici publice.
Greenpeace isi exprima ingrijorarea cu privire la companiile de biotehnologie care au un rol central in cadrul procesului de interzicere si asupra altor puncte slabe din cadrul legislatiei. Acest briefing explica continutul noii legi si posibilele sale consecinte.
Marco Contiero, directorul de politici agricole al Greenpeace EU a declarat: Aceasta noua lege ar trebui sa ofere tarilor un anumit grad de libertate in ceea ce priveste modul in care pot preveni cresterea culturilor MG pe teritoriul lor. Dar are anumite scapari grave; garanteaza companiilor de biotehnologie puterea de a negocia cu guvernele alese si exclude cel mai puternic argument legal pentru interzicerea culturilor MG: dovada faptului ca acestea dauneaza mediului.
Prima optiune, cea in care guvernele negociaza direct cu companiile, a fost introdusa in urma unui puternic lobby din partea guvernului britanic. Aceasta optiune le surade companiilor producatoare de OMG-uri pentru ca descurajeaza interzicerea culturilor de OMG la nivel national.
Industria biotech a luptat indelung pentru a preveni ca, pentru a interzice OMG-urile, tarile sa foloseasca argumente stiintifice, legate de impacturi de mediu si riscuri la nivel national. In acelasi timp, lobby-istii pro OMG condamna noua lege pentru ca nu stabileste un proces de interzicere bazat pe date stiintifice.
In urma adoptarii noii legi, se asteapta ca anumite tari, in special cele unde culturile de OMG-uri sunt interzise in prezent sa mentina acest statut (de exemplu: Austria, Franta, Grecia, Ungaria, Italia, Germania, Polonia, Bulgaria si Luxemburg). Ramane de vazut daca acest lucru se va face prin instaurarea unor interdictii la nivel national sau daca guvernele vor prefera sa negocieze cu companiile pentru excluderea teritoriilor lor din zona geografica pentru care se depun cereri de autorizare a culturilor.
Neajunsurile noii legi care permite renuntarea la OMG-uri
Greenpeace isi manifesta ingrijorarea fata de faptul ca noua lege nu va oferi tarilor un drept solid din punct de vedere legal de a interzice culturile modificate genetic, pentru ca impiedica guvernele UE sa foloseasca in preocuparile de mediu ca justificare pentru interdictia la nivel national. Potrivit textului agreat, motivele pe care guvernele le pot folosi pentru a justifica o interdictia „nu vor fi, in orice caz, in conflict cu evaluarea riscului de mediu” desfasurata de EFSA. Cu alte cuvinte, guvernele sunt impiedicate de la a putea justifica interdictiile la nivel national pe motive legate de impacturile de mediu sau riscurile ridicate de culturile MG, chiar si atunci cand acele impacturi sau riscuri nu au facut parte din evaluarea de siguranta EFSA.
Excluderea „preocuparilor de mediu” din lista de motive pentru a interzice culturile MG va avea consecinte grave. Tratatele UE ingreuneaza foarte mult posibilitatea ca tarile sa restrictionee circulatia bunurilor pe piata interna, din alte motive decat cele legate de siguranta mediului si a sanatatii. In mod evident, interzicerea cultivarii de OMG-uri ar limita circulatia acestor produse MG si astfel ar crea nelinisti interne legate de piata, de vreme ce interzicerea nu s-ar baza pe motive de protectie a mediului.
Urmatorii pasi
Anul trecut, Jean-Claude Junker, Presedintele Comisiei Europene, a promis o revizuire a procesului de luare a deciziilor in ceea ce priveste autorizatiile pentru culturile modificate genetic. Anuntul a venit in urma criticilor exprimate de mai multe guverne europene, fata de actualele reglementari UE. Criticile se refera indeosebi la puterea Comisiei de a aproba culturile de OMG-uri in ciuda opozitiei manifestate de majoritatea tarilor membre UE. In februarie 2014, 19 guverne au respins un plan al Comisiei de a autoriza cultivarea unui tip de porumb modificat genetic (porumbul 1507 produs de compania Pioneer), dar, cu toate acestea, Comisia vrea sa aprobe cultivarea acestei plante in 2015. In ciuda acestui blocaj de lunga durata, Comisia a exclus acum aprobarea cultivarii de OMG-uri de la revizuirea regulilor UE, restrangand-o numai la autorizatiile pentru culturile MG pentru importuri si cele folosite drept hrana si furaje pentru animale.
