Prin 1973 a mai fost o criza a petrolului care s-a lasat cu cresteri „nesimtite” de preturi. Asemenea „furtuni” isi au si ele ciclul lor natural. In 1973, criza a fost generata de cererea de petrol care crestea accelerat, deficitul mare al SUA si razboiul arabo-israelian. Ce avem acum? Cerere in crestere din zona economiilor emergente, deficit urias al SUA si razboaie in Orientul Mijlociu, scrie Dan Popa pe blogul lui.
Povestea crizei petrolului din 1973 a inceput pe 13 august 1971 la Camp David. Presedintele Richard Nixon se intalnea acolo cu consilierii sai economici, inclusiv Secretarul Trezoreriei John Connally, plus Arthur Burns, si
petrol deficitFoto: Hotnews
Paul Volcker. In 15 august, SUA anuntasuspendarea convertibilitatii dolarului in aur. In 1979, Volcker e pus de presedintele Carter in fruntea FED. La scurta vreme, ca sa coboare inflatia, FED urca dobanda cheie la 20% (o dubleaza practic), unde o tine pana prin 1982. Urmarea? Recesiune plus criza din America Latina.
Bretton Woods palea tot mai tare. Memento. Charles de Gaulle a fost unul dintre cei mai mari critici ai sistemului Bretton-Woods, pe care il vedea ca pe un privilegiu exorbitant pentru Statele Unite, un privilegiu care ii permitea Americii sa tipareasca bani cu care sa importe ce vor muschii lor.
Razboaie si petrol. Cauza si efect
De cand e lumea lume, atunci cand interesele economice au cerut, s-au pornit razboaie, aproape indiferent de costurile si consecintele unui asemenea gest. Sa facem un scurt exercitiu de memorie si sa ne amintim ca Saddam Hussein isi folosea „arma petroliera” pentru a-si extinde capacitatile militare si dominatia regionala. Prin 1980, Irakul a devenit unul din cei mai mari producatori de petrol ai OPEC. Excedentul comercial al Bagdadului din petrol ii aducea 26 de miliarde de dolari anual. Intre 1973 si 1980 Irakul s-a inarmat in forta, dupa care a atacat Iranul. Razboiul a durat 8 ani si a distrus mult din infrastructura petroliera locala. Pretul petrolului a oscilat semnificativ in timpul
crestere si cerere energieFoto: Hotnews
razboiului dintre Iran si Irak, dar fluctuatiile au fost in general tinute sub control de catre Arabia Saudita si Kuweit, care au marit productia.
Amenintarea lui Saddam: „vand petrol pe euro, nu pe dolari”
In 2000, Irakul se pregateste sa dea o lovitura mortala dolarului, anuntand ca isi va vinde petrolul numai in euro, renuntand la tranzactiile in „moneda inamicului”. Potrivit rapoartelor vremii, anuntul a fost mai degraba un exercitiu de fanfaronada, Saddam continuand sa isi tina rezervele valutare in dolari. Dar declaratiile i-au enervat pe americani, care au cerut inasprirea sanctiunilor. In contrast, europenii (euro era la unul dintre cele mai mici niveluri) isi frecau bucurosi mainile si cereau relaxarea sanctiunilor impuse.
Statele Unite au trecut la o depreciere a valorii economiilor creditorilor sai, iar acestia si-au „mutat” rezervele spre alte valute. Rata de schimb efectiva, ponderata in functie de comertul cu diferite tari, a scazut in mod semnificativ din 2001, asa cum se vede si in graficul alaturat.
Ce ne asteapta?
Dependenta economica de petrol va continua la acelasi nivel ca in valurile anterioare ale ciclului. Astfel, putem
nominal effective excange rateFoto: Hotnews
anticipa in conditii de siguranta ca actualele episoade de crestere economica vor conduce iar la cresterea cererii care va alimenta noi deficite care vor duce la viitoare recesiuni samd. Nimic nou sub soare.
Economiile emergente, cresterea populatiei (care va detine tot mai multe autoturisme), urbanizarea in zone precum India si China vor alimenta cererea de benzina. De exemplu, in India consumul total de energie primara pe persoana era de aproximativ 0.38 de tone de petrol pe persoana, iar in China de 1.29. In SUA, acelasi indicator e de 7.79, iar in Germania de 3.98.
Si inca nici nu am inceput sa discutam despre peak oil.
Daca cititi graficele cu atentie, veti putea re-interpreta declaratiile de ieri ale sefului Fed, Ben Bernanke.
