Metodele de curatare folosite in cazul revarsarii titeiului in mari si oceane au evoluat in timp, dar, de cele mai multe ori, furtunile au impiedicat operatiunile de salvare.
Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza in mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele acvatice, care traiesc la suprafata apei.
Petrolul deversat contine hidrocarburi, care sunt substante poluante ce afecteaza si pe termen lung comunitatile marine. Unele studii au demonstrat faptul ca, in timp, mor mai multe animale si pasari decat in momentul in care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate.
Cercetatorii spanioli au efectuat teste biochimice asupra pescarusilor care traiesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse deversarii de petrol in anul 2002, cand a naufragiat nava „Prestige”. Ei au masurat 16 concentratii de hidrocarburi din tesuturile pasarilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care au fost efectuate pe colonii de pescarusi care nu au fost supusi dezastrului.
La 17 luni dupa accidentul ecologic, au fost obtinute rezultate ingrijoratoare. Testele biochimice au relevat leziuni ale organelor interne vitale, rinichi si ficat, in randul pasarilor adulte. Puii au fost afectati intr-o mai mica masura, efectele grave survenite in randul adultilor fiind justificate prin faptul ca acestia au fost expusi contaminarii o perioada mai lunga dupa deversare.
Asupra alimentatiei nu a fost sesizat niciun efect, principalele consecinte ale infestarii cu petrol facandu-se simtite prin disfunctiile organelor vitale ale pasarilor. Hidrocarburile pot afecta insa in intregime componenta lanturilor trofice. Oamenii de stiinta sustin ca, deocamdata, exista prea putine cercetari asupra expunerii mediului inconjurator la poluarea cu petrol. O cunoastere mai buna a impactului pe termen lung a deversarilor de petrol poate aduce un avantaj major in gestionarea si combaterea efectelor asupra mediului si vietii marine.
Titeiul lasa urme care nu pot fi sterse ani in sir
De-a lungul timpului, catastrofele ecologice provocate de deversarile masive de petrol au fost mai mult decat numeroase. Surprinse pe mare de futuna, petrolierele si-au pierdut busola ori au fost avariate, prin ciocnire accidentala, de alte vase aflate pe mare, lasand in urma lor pete imense, care nu au mai putut fi sterse, uneori, ani in sir.
Petrolul, care este insolubil in apa si mult mai usor decat aceasta, nu a putut fi strans, uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele avariate sau, pur si simplu, statele riverane zonelor maritime in care s-au produs accidentele nu au fost pregatite pentru a face fata catastrofelor.
In cazurile fericite, petrolul a putut fi impiedicat sa nu ajunga la mal prin iscusinta marinarilor care au reusit, in timp util, sa recupereze si sa stocheze in rezervoarele neafectate, aflate pe vas, o mare parte din combustibilul scurs in momentul accidentarii. Cu toate acestea, titeiul nerecuperat, ramas la suprafata apei, se intinde rapid si formeaza o patura uleioasa, destul de groasa, care pluteste multa vreme in larg, afectand fauna si flora din preajma.
Ecosistemele marine, poluate dublu
Pentru a curata apele de petrolul deversat in urma accidentelor, prima masura care poate fi luata este izolarea zonei cu ajutorul ambarcatiunilor de salvare. Daca pompele aflate pe vas sunt in stare de functionare si exista rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat din apa prin pompare si restocat. Aceasta operatiune, daca nu este impiedicata de furtuna, nu poate sterge definitiv urmele catastrofei.
De cele mai multe ori, specialistii apeleaza tot la substante chimice, denumite solventi, care sunt imprastiate din elicopter pe suprafetele afectate. Acesti solventi sunt destinati spalarii apelor, dar, la randul lor, maresc efectele poluarii si nici nu pot fi imprastiati uniform pe suprafetele afectate de deversarile accidentale de petrol. In consecinta, ecosistemele marine sunt expuse, astfel, unei duble poluari. Un litru de petrol, odata ajuns pe suprafata apei, formeaza o pata a carei marime poate atinge dimensiunile unei jumatati dintr-un teren de fotbal. Grosimea acestor pete este variabila, in functie de cantitatea de combustibil deversata.
Bacterii care inlatura petrolul deversat
O echipa de cercetatori de la Institutul de Cercetari Stiintifice din Spania a descoperit ca anumite bacterii de pe coasta Galitiei sunt capabile sa elimine in mod natural petrolul deversat in timpul naufragiilor. Expertii in domeniu au observat ca aceste vietuitoare minuscule, aflate in ecosistemul marin, pot degrada in mod natural compusii petrolului.
Odata deversate in mare, hidrocarburile suporta diverse transformari, printre care cea mai importanta este biodegradarea. Cu toate ca numerosi compusi ai petrolului sunt in mare parte biodegradabili, exista totusi elemente chimice, ce intra in componenta acestui combustibil, care sunt dificil de eliminat. Pentru studiul lor, oamenii de stiinta au luat probe dintr-o zona afectata si le-au analizat in laborator.
In paralel, au reconstituit artificial conditiile de poluare cu petrol si au comparat ambele situatii. Rezultatele obtinute in primul caz au confirmat existenta bacteriilor si contributia acestora la degradarea titeiului. In al doilea caz, procesul degradarii, desi existent, a fost mult mai lent, nereusindu-se decat partial curatarea apei in care a fost varsat petrolul in conditii de laborator.
Sud-coreenii au cunoscut de curand mareea neagra
In Coreea de Sud a avut loc anul trecut, pe 7 decembrie, ultima catastrofa ecologica de proportii, produsa de deversarea petrolului. Din 1995, coreenii nu s-au mai confruntat cu un astfel de dezastru, care a afectat un parc marin si 445 de ferme de acvacultura. Accidentul s-a produs intre un petrolier din Hong Kong si o barja industriala care plutea in largul coastelor sud-coreene.
Peste 10.000 tone de petrol au fost deversate in apele Marii Galbene, iar la locul sinistrului s-au aflat aproape 7.000 de persoane, 90 de ambarcatiuni maritime si sase avioane militare care au incercat sa faca fata situatiei. Pata de petrol care a atins tarmul masura atunci 17 kilometri lungime si avea o latime de 10 kilometri. Valurile erau pline de petrol, iar nisipul de pe plaja era amestecat cu grasime. Fermele de acvacultura au fost distruse, zeci de mii de pasari au fost inmuiate in petrol, iar urmele dezastrului, conform estimarilor de atunci, nu vor putea fi sterse multa vreme.
Dezastru in Stramtoarea Kerci
Tot anul trecut, in Stramtoarea Kerci, din Marea Neagra, a avut loc un alt dezastru provocat de deversarile accidentale de petrol. S-au scufundat, din cauza furtunii, patru vase comerciale, dintre care un petrolier, care s-a rupt in doua in apele teritoriale ale Rusiei.
Curentii au impins cea mai mare cantitate de petrol spre tarmurile rusesti. Doua dintre cele patru nave avariate transportau sulf care, la randul sau, a contaminat apele. Presa internationala a tinut multa vreme pe prima pagina acest sinistru despre care insa nici in prezent nu se stiu prea multe lucruri cu privire la daunele provocate mediului inconjurator.
Echipe de ecologisti au fost prezente pe plajele afectate de petrol, iar concluziile au fost mai mult decat ingrijoratoare. Specii de pasari rare au fost declarate in pericol, dar pentru salvarea acestora nu s-a facut mare lucru. Au circulat imagini dezolante cu pasari inmuiate in petrol, agonizand pe tarm, dintre care multe au murit, apoi, de foame.
Stare de urgenta in California
Pe 7 noiembrie 2007, in golful San Francisco, un vas care transporta titei s-a ciocnit din cauza cetii de unul dintre picioarele podului ce traverseaza golful. Incarcatura de 219.545 litri de petrol s-a scurs printr-o taietura produsa in timpul impactului. Podul peste acest golf este o legatura vitala intre San Francisco, Oakland si Berkley. Plajele din zona au fost inchise multa vreme de autoritati pentru a fi curatate de petrol. Sute de lucratori portuari au incercat sa curete golful, operatiune care a durat mai multe saptamani. Vinovati de cele intamplate au fost declarati membrii pazei de coasta, care au si fost sanctionati.
Initial, autoritatile americane au declarat ca au fost deversati in urma impactului peste 600 litri de titei. Dar cantitatea a fost mult mai mare. Valurile au transportat carburantul pana in Oceanul Pacific, dincolo de podul Golden Gate. Oamenii care se aflau in apropiere de zona in care a avut loc dezastrul au acuzat un timp ameteli si dureri de cap.
Romanii nu fac fata unei deversari de petrol in Marea Neagra
Coastele romanesti ale Marii Negre inca nu s-au confruntat cu astfel de dezastre provocate de deversarile accidentale de petrol. Poluarile cu petrol inregistrate de autoritatile portuare romane au fost pana in prezent minore. Nicolae Munteanu, presedintele Organizatiei Mare Nostrum din Constanta, a declarat pentru cotidianul „Adevarul” ca Romania s-a aliniat deja la cerintele Uniu-nii Europene, legate de preintampinarea si rezolvarea situatiilor de criza aparute in urma accidentelor ecologice provocate de deversarile de petrol.
Romania a aderat la Conventia de la Londra si are un plan national de pregatire, cooperare si raspundere in caz de poluare. Dar problema ramane deschisa, deoarece fondurile alocate de guvernul roman nu sunt suficiente. Nu exista nici intelegeri cu statele riverane de a actiona impreuna in caz de dezastru. Daca Marea Neagra ar fi expusa in acest moment contaminarii cu petrol, Romania nu ar fi in stare sa faca fata pericolului, a mai spus Nicolae Munteanu.
Sursa: Adevarul
