Plastic obtinut din alge modificate genetic

Plastic obtinut din alge modificate genetic
Plastic obtinut din alge modificate genetic

Algele se inmultesc repede, nu afecteaza productia alimentara si nu au nevoie decat de lumina soarelui si un pic de apa pentru a creste. Acesta este motivul pentru care oamenii de stiinta din spatele proiectului SPLASH, finantat de UE, incearca sa obtina plastic ieftin si de inalta calitate din plantele acvatice si trebuie sa demonstreze ca noul tip de bioplastic poate fi la fel de viabil ca si cel conventional.

Solutia pentru o asemenea realizare ar fi modificarea genetica a algelor astfel incat sa produca hidrocarburile si zaharurile necesare procesului. Asta ar fi partea simpla, spun cercetatorii, citati de Phys.org. Provocarea este extragerea componentelor necesare in asa incat algele sa nu fie omorate, o problema care nu a fost inca rezolvata.

Cu toate astea, potrivit oamenilor de stiinta, de indata ce proiectul va obtine o cantitate suficienta de molecule, exista sanse mari sa se obtina plastic de inalta calitate si de toate felurile. Materialul rezultat, realizat din lanturi lungi de hidrocarburi, ar urma sa fie identic din punct de vedere chimic cu pacura, o materie prima folosita deja in productia de plastic. Echipa spera ca, in patru ani, sa prezinte lumii o funie din fibre de plastic obtinute din alge.

Experti din domeniu, precum Krijn de Jong, profesor de chimie anorganica si cataliza la Universitatea din Utrecht, Olanda, spun ca nu calitatea ar fi problema. De Jong si echipa sa au dezvoltat la randul lor un catalist care produce syngas – un gaz sintentic constand dintr-un amestec de hidrogen si monoxid de carbon – din deseuri alimentare. Acesta, la fel ca pacura, este folosit deja ca materie prima in industria plasticului.

Alti specialisti sustin ca bioplasticul obtinut din alge este departe de aplicatii practice. Michael O’Donohue, un expert francez in biocataliza, spune ca ideea e interesanta, dar ca nu exista alge perfecte si nimeni nu stie cum sa extraga din ele moleculele necesare, iar urcarea procesului la scara industriala va fi extrem de dificil. El si echipa sa lucreaza in prezent cu drojdie, microorganism pe care vor sa-l foloseasca pentru a produce lantul lung de hidrocarburi ce ar urma sa fie folosit ca precursor al bioplasticului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *