In bazinul Marii Negre, cazurile de poluare majora au fost rare. Cele mai grave sunt cele legate de scufundarea tancului petrolier de 150.000 tdw „Independenta”, in noiembrie 1979, in zona Bosforului, si a unui tanc petrolier fluvio – maritim, in Stramtoarea Kerch, in noiembrie 2007.
Riscul producerii unei poluari majore cu hidrocarburi este in continua crestere. Traficul tancurilor petroliere este tot mai intens, se inmultesc kilometrii de con-ducte submarine pentru transportul titeiului, iar extractia hidrocarburilor va inregistra, incepand din 2020, o dinamica de dimensiuni… caspice.
Publicitate Online
Descoperita prin satelit
In calitate de stat costier, Romania are mari responsabilitati privind siguranta navigatiei si poluarea, precum si obligatia de a interveni eficient in situatii de criza, in zona de jurisdictie.
Ziarul „Cuget Liber” l-a intrebat pe Serban Berescu, directorul Directiei de siguranta a navigatiei din cadrul Autoritatii Navale Ro-mane, daca tara noastra isi indeplineste aceste responsabilitatile si e pregatita cu mijloacele de interventie necesare in cazurile de poluare majora. Raspunzand la intrebare, Berescu ne-a relatat urmatorul caz, nemediatizat la momentul respectiv:
„La data de 3 noiembrie 2008, centrul de coordonare a primit, de la Agentia Europeana pentru Siguranta Maritima (EMSA), o imagine inregistrata de satelit, prin sistemul european CleanSeaNet. Pe ea se vedea o pata de petrol care se intindea pe o lungime de 20 km si avea latimea de 400 metri. Era situata intr-o zona din apropierea gurii de intrare pe canalul Sulina.
Autoritatea Navala Romana a trecut la identificarea navelor care au tranzitat zona la momentul inregistrarii imaginii si a stabilit ca principalul suspect este nava «Guzde», sub pavilion turcesc. Se indrepta spre portul Galati si, in momentul in care a acostat, ofiterii serviciului poluare, din cadrul Capitaniei Galati, au inceput investigatiile la bordul ei.
Au fost cercetate documentele privind marfa, bunker-ul si reziduurile. Au fost prelevate probe si s-au facut masuratori. Cercetarea a confirmat suspiciunea: vinovata de poluare era nava „Guzde”, care efectuase o deversare voluntara de reziduuri in apele marii.
Comandantul navei a fost amendat cu o suma substantiala si obligat sa suporte costurile operatiunilor de depoluare. Mai grav este ca, in declaratia pe care a facut-o la sosirea in port, a consemnat cantitati care nu corespundeau cu cele existente in tancurile de marfa.
Este una dintre poluarile majore produse intr-o zona maritima aflata in jurisdictia tarii noastre si a fost rezolvata cu succes. Cazul a fost raportat la Organizatia Maritima Internationala si a fost mentionat in toate documentele referitoare la poluare.”
Inchisoare pentru poluare
Romania dispune de institutii si proceduri conforme legislatiei internationale si europene, de un mecanism propriu de preventie si interventie in cazurile de accidente navale si poluare – da asigurari Berescu. De altfel, respectivul mecanism a fost inspectat de Comisia Europeana, prin Agentia Europeana pentru Siguranta Maritima (EMSA).
„In astfel de cazuri, esentiala este buna gestionare a informatiei, domeniu in care tara noastra a facut investitii, inclusiv finantate din fonduri europene. Din iulie 2007, suntem beneficiarii serviciului CleanSeaNet, gestionat de EMSA, Prin intermediul lui, ANR primeste imagini si informatii prin satelit privind poluarile din apele Romaniei, fapt ce ii permite sa actioneze rapid si eficient. GISIS, sistemul global, integrat al infor-matiilor din shipping gestionat de IMO, obliga Romania sa raporteze toate incidentele si accidentele majore, toate poluarile majore.
Pentru bazinul Marii Negre, a fost pus la punct un plan operational de interventie in astfel de cazuri, in cadrul caruia colaboreaza statele riverane.
ANR are protocoale semnate cu diferite entitati din tara, pentru interventia cu nave specializate in cazurile de siguranta a navigatiei sau poluare: ARSVOM, Garda de Coasta, Marina Militara, GSP si altele. De altfel, nava „GSP Orion” face parte dintr-o retea navala europeana, de inter-ventie in caz de poluare.
Romania are un plan de interventie in caz de poluare majora, care dispune de nave, baraje si depoluanti.
Actiunea de preventie este esentiala. In porturile romanesti nu trebuie sa mai intre nave sub standard, iar principala atributiune a serviciului Port State Control este depistarea lor. Incarcarea tancurilor petroliere este supravegheata.
ANR sanctioneaza inregistrarea incorecta a consumurilor de combustibili, a cantitatilor reale din tancuri, a celor de bunker si a cantitatilor de reziduuri predate la uscat. Abaterile au fost sanctionate cu amenzi drastice. Din momentul in care esti recunoscut ca fiind foarte exigent, cazurile de poluare devin tot mai rare” – relateaza Serban Berescu.
OUG nr.130/2007, prin care a fost modificata Legea 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime, a inasprit sanctiunile aplicate poluatorilor. Inainte, de-versarea deseurilor si substantelor nocive pentru oameni, flora si fauna marii era considerata contraventie, fiind sanctionata cu o amenda de 40.000 pana la 150.000 lei noi.
OUG nr. 130/2007 prevede ca deversarea de substante poluante de pe o nava se pedepseste cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amenda. In cazul unei poluari majore, privarea de libertate poate fi de unu pana la 7 ani. Amenda maxima care se aplica unei persoane juridice din cadrul unui grup infractional organizat este de 2.000.000 lei.
Intre Romania, Ucraina si Georgia
Armatorii si navigatorii stiu ca, pe „soseaua” Marii Negre, in zona de coasta a Romaniei, sunt numerosi „politisti” care vad si sanctioneaza orice poluare. Astazi, daca deversezi o cisterna de reziduuri petroliere pe un maidan din Constanta, ai sanse mai mari sa scapi neprins, decat daca arunci o galeata de pacura in mare.
Din pacate, nu toate statele riverane sunt la fel de vigilente si eficiente. Pe 16 august 2011, o maree neagra, in suprafata de 4.000 metri patrati a fost descoperita in apele portului Kherson (Ucraina). Pata avea 40 metri latime si 1.000 metri lungime si acoperea o treime din suprafata portului.
Kherson nu este la prima poluare majora. Pe 2 martie 2008, pata de petrol a avut o lungime de 20 kilometri si s-a intins departe, de-a lungul coastei Marii Negre. Sursa nu a fost descoperita.
In aprilie 2010, a avut loc o alta poluare, cu o pata lunga de 1,5 – 2 km. Se banuieste ca sursa a fost o fabrica din apropiere.
In martie 2011, in zona portului a fost descoperita o poluare pe gheata, pata intinzandu-se pe 200 metri.
In Georgia, in schimb, nu scapa nesanctionat niciun poluator, oricat de marunta ar fi poluarea. In luna iulie 2011, tancul petrolier grecesc, „Anamaria”, sub pavilion Insulele Marshall, a fost retinut in portul Batumi, din cauza unei poluari. Indepartarea ei a costat doar … 81 dolari, dar amenda pe care a trebuit s-o achite comandantul – romanul Ion Opri – a fost de 39.156 dolari.
O experienta dureroasa
„Europa are o experienta dureroasa in ceea ce priveste poluarile majore – spune Serban Berescu. In 1978, esuarea navei «Amoco Cadiz» pe coasta bretona a Frantei, s-a soldat cu deversari de 219.000 tone de petrol si 4.000 tone de pacura in mare. Scufun-darea navei «Erika», in 1999, pe coasta franceza, a provocat scurgerea a 30.000 tone de pacura in apele marii. Scufundarea navei «Prestige», in 2002, cu 75.000 tone de petrol, a dus la o catastrofa ecologica pe coasta Spaniei. Cazul se judeca in continuare, la Curtea de Justitie Internationala. Nu-mi pot imagina astfel de catastrofe in Marea Neagra.
Pornind de la aceste cazuri, IMO a avut grija sa produca rezolutii, reguli pe care statele lumii sunt obligate sa le respecte. Europa si SUA sunt cele mai riguroase si mai drastice in privinta respectarii legislatiei maritime.
IMO a recomandat ca, incepand din 2026, in nici un port din lume sa nu mai fie admise nave pe-troliere fara corp dublu. UE insista ca masura sa se aplice in apele sale incepand cu 2015 – 2016.”
