Poluarea afluentilor modifica fauna Dunarii

Doi cercetatori romani au acceptat sa dezvaluie care au fost cele mai inedite experiente traite cu ocazia monitorizarii fluviului. Expeditia Internationala a Dunarii „Joint Danube Survey 2”, care a parcurs 2.000 de km, trecand prin 11 tari, a fost considerata cea mai complexa actiune stiintifica de supraveghere si monitorizare a fluviului de pana acum.

Oamenii de stiinta din tarile riverane au lucrat cot la cot pe cele doua nave ale expeditiei. Toti au tinut si jurnale de bord, din care Carmen Hamchevici si Gabriel Chiriac ne-au impartasit cateva experiente. Expeditia a inceput la jumatatea lunii august la Regensburg in Germania si a strabatut Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina si Romania, finalizandu-se la Tulcea.

Miza acestei actiuni a fost definirea problemelor concrete ale Dunarii, mai ales in apropierea constructiilor si complexurilor energetice care au afectat apa si mediul acvatic. Chimistii, biologii si hidromorfologii au recoltat zilnic probe din principalii afluenti ai Dunarii.

Dispozitive inedite de recoltare

Preluarea Dunarii de catre afluenti afecteaza speciile de plante si animale ce traiesc in apele fluviului. Carmen Hamchevici este chimist in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului si a facut parte din echipa romaneasca de specialisti, avand si experienta acumulata in 2001, cand a participat la o expeditie similara. Comparand cele doua experiente, Carmen Hamchevici considera ca, anul acesta, actiunea a avut un grad mult mai mare de complexitate.

S-au recoltat in premiera pentru fluviul Dunarea probe biologice de macronevertebrate cu ajutorul dispozitivului de air-lift, dispozitiv creat si operat la bord in cea de-a doua parte a expeditiei de ing. Richard Niederreiter, din Austria. Acest dispozitiv este folosit doar in Austria si Cehia si cu ajutorul lui se recolteaza nevertebrate de la adancimi mari, neaccesibile altor dispozitive. Stocul piscicol si de ihtiofauna este, se pare, afectat de poluare, multe dintre animale prezentand modificari genetice evidente (culoare schimbata, aripioare lipsa etc).

Dormitor inaccesibil

„Am intampinat si numeroase dificultati: nivelul ridicat al apei Dunarii a facut imposibila recoltarea pentru cateva zile la inceputul expeditiei. Apropierea celor doua vapoare – cel laborator, Argus si cel suport, Szechenyi – s-a facut cu dificultate, fapt ce i-a determinat pe cativa membri ai echipei internationale sa-si petreaca noptile dormind in laborator, pe scaune sau pe podeaua laboratorului.

Au fost conditii meteo dificile, cu ploi si vant puternic, temperaturi de 7 grade Celsius, ceea ce a ingreunat foarte mult incarcarea probelor in masina. De exemplu, punctul de oprire de la granita Slovaciei cu Ungaria – Komarno/Komarom – unde incarcarea a peste 200 de probe s-a facut peste un zid de beton de aproximativ doi metri. Pe intreg parcursul expeditiei, operatiunea de incarcare si expediere a probelor s-a facut cu ajutorul echipajului de marinari de pe vasul maghiar Szechenyi”, povesteste Carmen Hamchevici.
Carmen Hamchevici a determinat gradul de poluare al afluentilor

Ziua curenta de lucru incepea la ora 7.30 si, in general, programul de recoltari cuprindea trei sectiuni transversale – mal stang, mijlocul apei si respectiv mal drept. Avand in vedere complexitatea recoltarilor biologice, timpul alocat pentru o singura sectiune a fost de circa trei ore.

Dupa recoltarea propriu-zisa, urma determinarea indicatorilor, atat din punct de vedere chimic, cat si biologic. Pentru alti indicatori, probele erau conservate corespunzator si stocate in frigiderele special etichetate, in functie de laboratoarele-tinta.

Totodata, la fiecare punct de recoltare, se efectua colectarea de materii in suspensie prin intermediul unei centrifuge de mare putere, operatie careia i se acorda un interval de timp cuprins intre doua si patru ore, in functie de transparenta coloanei de apa. Seara, dupa incheierea recoltarilor si a determinarilor, datele si rezultatele produse in ziua respectiva erau inscrise in fisierul special si transmise in timp real catre site-ul ICPDR de la Viena, pentru a fi puse la dispozitia publicului.

Multe dintre analize au relevat poluanti care dispar greu din ape, dar s-au luat si probe de apa curata, fapt care i-a facut mai optimisti pe cercetatori. Lucrul se incheia tarziu in noapte, pe la 2.00-3.00. Atunci incepea munca la jurnal.

Trebuia relatat modul in care a decurs ziua de lucru, cu toate intamplarile ei, pentru a putea fi realizat un jurnal zilnic al expeditiei, insotit de fotografii relevante pentru subiect. Zilele de lucru au fost mult mai aglomerate si mai complicate atunci cand soseau probele de pe afluentii selectionati, recoltate de catre echipele nationale. Aceste probe trebuiau luate in lucru imediat si, de obicei, ora de incepere a acestei activitati era ora 22.30-23.00, iar cea de incheiere era 3.00-3.30.

Afluentii, dusmanii Dunarii

Gabriel Chiriac a facut, de asemenea, parte din echipa romaneasca, fiind biolog in cadrul aceluiasi institut. „Ca specialist in macronevertebrate, pot spune ca recoltarea cu air-liftul a fost surprinzatoare. Pana la aceasta expeditie, nu am mai lucrat cu acest dispozitiv. Cu ajutorul lui au fost recoltate o serie de animale rare in Dunare.

In general, recoltarea pestilor a fost o provocare, pentru ca s-a facut prima data, s-a recoltat si ziua, si noaptea, s-au folosit mai multe dispozitive. Calitatea apei a fost apreciata in mai multe sectiuni tocmai prin productia bogata de pesti recoltati – mihaltul in Olt si in Prut, dar si fusar, vaduvita sau morunas din Prut”, spune Gabriel Chiriac. Rezultatele complete ale analizelor se vor finaliza in primavara anului viitor, pana atunci oamenii de stiinta au la indemana doar doar cateva constatari. „Ca o prima remarca in urma determinarilor efectuate la bord pot mentiona gradul mai ridicat de poluare pe unii afluenti de pe tronsonul mijlociu si inferior al Dunarii, cat si influenta deversarii de apa uzata oraseneasca insuficient sau total neepurata”, e de parere Carmen Hamchevici.

„In general, apele Dunarii sunt in stare ecologica buna. Dar pe tronsoane scurte, Dunarea este afectata de activitatile antropice riverane sau de aportul afluentilor. Raul Arges, de pilda, este foarte poluat, in timp ce Prutul este in stare ecologica buna”, conchide Gabriel Chiriac. Inedita a fost efectuarea unei operatiuni speciale – extractie in faza solida – simultan cu prelevarea de materii in suspensie. Aceasta operatie a fost efectuata in premiera pentru un curs de apa curgatoare.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *