La intrunirea coalitiei internationale a porturilor, care s-a tinut anul acesta la Rotterdam, 55 de orase-port au cazut de acord asupra stabilirii unor masuri internationale menite sa reduca poluarea provenita din domeniul navigatiei maritime.
Conform statisticilor, poluarea provenita din acest sector este mai mare decat cea rezultata din aviatie.
Una dintre cele mai importante masuri care se va lua in curand va fi intocmirea unui nivel-standard al emisiilor de dioxid de carbon aferent navigatiei maritime. Noul standard va permite, in plus, recompensarea sau dimpotriva, penalizarea pentru toti operatorii maritimi.
Pana in anul 2025, orasul-port Rotterdam isi va reduce emisiile de CO2 cu 50% fata de nivelul din anul 1990. Mobilizarea Rotterdamului in atingerea acestui obiectiv de reducere importanta a poluarii maritime constituie o provocare pentru celelalte orase-porturi din coalitie.
Rotterdam, primul dintre porturile lumii in lupta cu emisiile de CO2
La Rotterdam, 55 de orase-porturi s-au asociat pentru stabilirea de masuri internationale de limitare a nivelului de dioxid de carbon inregistrat in domeniul navigatiei
La intrunirea coalitiei internationale a porturilor, „C40 World Port Climate Conference”, s-a dat startul in lupta globala cu emisiile de CO2 produse de navigatia maritima.
Conform celor mai recente studii, emisiile de carbon aferente navigatiei maritime reprezinta 4,5% din totalul emisiilor globale, nivel superior celui din domeniul aviatiei, un sector atat de mult criticat de ecologisti.
Din aceasta cauza, portul Rotterdam a luat initiativa organizarii unei coalitii a celor mai mari porturi din lume, „C40 World Ports Climate Initiative” care sa-si uneasca eforturile, sub coordonarea International Association for Ports and Harbours (IAPH), in vederea gasirii celor mai eficiente masuri aplicabile pe plan international, pentru reducerea poluarii aferente tuturor activitatilor legate de navigatia maritima.
Un prim succes
Intre 9 si 11 iulie, Rotterdam a gazduit prima editie a „C40 World Ports Climate Conference”, o intrunire la nivel inalt, la care au participat reprezentantii conducerii a 55 de orase-porturi de prima marime din lume si care s-a incheiat cu semnarea documentului-angajament „World Ports Climate Declaration”.
In opinia organizatorilor, conferinta a fost un succes, intrucat a dus la stabilirea primilor pasi concreti care vor fi facuti de toti participantii, pentru gasirea unor masuri cu aplicabilitate internationala.
Iar sub coordonarea IAPH, aceste masuri vor fi precizate in detaliu, asigurandu-se coerenta intregului sistem de masuri de contracarare a poluarii maritime.
Portul Los Angeles, viitoarea gazda a aliantei „C40 World Ports Climate Initiative”
Standardul-Amprenta de CO2
Una dintre cele mai importante masuri care se va stabili, in cel mai scurt timp, este intocmirea unui standard, numit „amprenta de CO2”, aferenta navigatiei maritime.
Acest standard va permite cuantificarea emisiilor de CO2 produse de toate tipurile de vase si de toate tipurile de activitati, inclusiv cele portuare, astfel incat toti cei care activeaza in domeniul maritim sa poata fi monitorizati din punct de vedere al poluarii pe care o produc si a masurilor luate pentru reducerea acesteia.
Pe baza unui sistem global de indexare, „standardul – amprenta de CO2” va permite aplicarea de penalizari si recompense, pentru toti operatorii maritimi, in functie de gradul de implicare in efortul de reducere a poluarii pe care o produc.
Cargourile uriase, incarcate cu mii de tone de marfuri, propulsate prin combustia unor uriase cantitati de combustibili fosili inferiori, sunt considerate principalele surse de poluare cu CO2 din domeniul maritim
Obiective ambitioase
Un aport important in reusita acestor demersuri il are obiectivul ambitios pe care si l-a propus portul Rotterdam. Pana in anul 2025, orasul-port Rotterdam isi va reduce emisiile de CO2 cu 50% fata de nivelul din anul 1990.
Aceasta initiativa extrem de dificila, propusa de organizatia Rotterdam Climate Initiative, este sprijinita de municipalitatea orasului si de autoritatea portului, precum si de Agentia de Mediu a regiunii Rotterdam.
Mobilizarea Rotterdam-ului in atingerea acestui obiectiv de reducere importanta a poluarii maritime constituie o provocare pentru celelalte orase-porturi din coalitie.
Urmatoarea editie a conferintei internationale a porturilor care lupta pentru reducerea poluarii maritime va avea loc in luna noiembrie si va fi gazduita de portul Los Angeles.
Faptul ca 55 de porturi mari ale lumii au semnat World Ports Climate Declaration este un inceput bun. Pe baza acestei intelegeri se vor realiza pasi concreti pentru masuri de combatere a poluarii maritime
Ruud Lubbers,
presedintele Conferintei „2008-C40 World Ports Climate Initiative”
Greenpeace cere interzicerea pe scara larga a folosirii combustibililor fosili in navigatia maritima
Alianta oraselor-port
La urmatoarea editie a conferintei dedicata reducerii poluarii maritime, ce va fi gazduita de portul Los Angeles, si-au anuntat participarea, printre altele, porturile Sanhai, Melbourne, Singapore, Tokio, New York, New Jersey, Huston, Log Beach, Hamburg, Gothenburg, Amsterdam, Rotterdam si Hong Kong.
Toate aceste orase-port se angajeaza sa gaseasca solutii legale de organizare a activitatii maritime, astfel incat reducerea poluarii sa devina efectiva si motivata.
De asemenea, toate aceste importante metropole portuare vor aloca fonduri consistente dezvoltarii cercetarii si implementarii alternativelor energetice bazate pe surse regenerabile, nepoluante.
Un alt obiectiv important este realizarea unei colaborari eficiente pentru inlaturarea efectelor poluarii produse in caz de accidente de navigatie.
50% mai putine emisii de CO2
-este obiectivul asumat de orasul port Rotterdam pentru anul 2025
Tancurile petroliere naufragiate sunt o sursa de poluare care trebuie inlaturata rapid
Incriminarea cargourilor
Acuzele ecologistilor se indreapta catre cargori, uriasele nave comerciale care transporta marfuri, pe marile si oceanele Pamantului. Aceste nave sunt puse in miscare de combustibili inferiori, pe baza de carbuni si substante sulfuroase, puternic poluante. Iar inlocuirea lor este foarte dificila, in conditiile in care o multime de companii au interes sa-si mentina in functiune vasele.
Avand in vedere faptul ca 90% din totalul marfurilor se transporta pe mare, discutiile legate de poluarea provocata de cargouri, necesita organizarea unor dezbateri la nivelul tuturor companiilor transportoare.
Un aport important in mediatizarea negocierilor legate de clima, la nivel global, revine organizatiei presedintelui Bill Clinton, intitulata „Clinon Climate Initiative”, care se implica in sustinerea masurilor propuse de „C40 World Ports Climate Initiative”.
Alternative si controverse
Solutia reducerii numarului de rute navigabile comerciale scurte, pentru a se micsora numarul cargourilor care emit o mare cantitate de CO2, este cu dublu tais. Pentru ca, marfurile care nu s-ar mai transporta pe mare ar fi preluate de transportatorii auto de mare tonaj, ale caror vehicule sunt, la randul lor, puternic poluatoare.
O alternativa la aceasta solutie ar fi energia nucleara, care este o sursa de energie curata. Totusi, pericolul legat de accidente in care ar putea fi implicata energia nucleara necesita o deliberare aprofundata pe marginea acestei eventuale solutii.
Experienta in UE
Recunoasterea competentelor agentiei de mediu din Rotterdam este afirmata prin colaborarea cu Uniunea Europeana. Experienta olandeza in combaterea poluarii si in special in reducerea emisiilor de CO2 este folosita la elaborarea proiectelor europene de lege pentru mediu.
9.000 de inspectori de mediu
In alianta antipoluare a marilor orase-port, rolul de lider ii revine, indreptatit, Rotterdamului, care gaseste mijloace de combatere a poluarii pe care o produc cele 22.000 de intreprinderi care activeaza in intreaga sa regiune, inclusiv zona portului maritim.
In regiunea Rotterdam, printre cele mai mari surse de poluare cu CO2, se afla numeroase gropi de gunoi, firme de incinerare a reziduurilor, uzine chimice.
Toata aceasta infrastructura este insa reglementata printr-o politica clara de mediu. Asupra corectei aplicari a prevederilor legii vegheaza o armata de 9.000 de inspectori de mediu care sunt, zilnic, pe teren. Intreaga lor activitate este coordonata de DCMR Environmental Protection Agency, care activeaza din 1972.
Sursa: Adevarul