La 5 martie, Hotnews.ro a difuzat, sub titlul Proiectul Rosia Montana, dezbatut de istorici, arheologi si reprezentanti ai RMGC, la Institutul „Nicolae Iorga”, o relatare a manifestarii gazduite de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Romane in ziua de 3 martie a.c. Dupa cum se arata in fraza de introducere, materialul difuzat se intemeiaza, probabil chiar reproduce fidel informatiile furnizate de „organizatorii dezbaterii”, cu alte cuvinte de institutul gazda.
Cei patru specialisti invitati: prof. dr. Ioan Piso (Cluj-Napoca), prof. dr. Mircea Babes (Bucuresti), arhitect dr. Monica Margineanu-Carstoiu (Bucuresti) si conf. dr. Horia Ciugudeanu, (Alba Iulia), care prin interventiile lor la aceasta dezbatere, odata in plus, si-au argumentat opozitia „ireconciliabila” fata de proiectul firmei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), constata ca prezentarea colocviului in general si a diferitelor luari de pozitie in particular nu corespunde pe deplin realitatii, ci, dimpotriva, ofera o imagine distorsionata a „problemei Rosia Montana” si induce concluzii ce nu pot fi sustinute cu buna credinta.
Specialistii mentionati, care nu au fost consultati la redactarea „comunicatului de presa” ce a stat la baza materialului din Hotnews – lucru de neinteles, in conditiile in care Institutul de istorie nu dispune de nici un cercetator cu preocupari si competente in domeniul discutat – considera necesare precizarile de mai jos:
„Incepand cu modul de organizare si desfasurare, nu a fost de inteles eliminarea presei de la aceasta dezbatere, nici, pe de alta parte, inregistrarea ei completa fono si video (de catre o echipa anonima, pentru ce? pentru cine?), fara aprobarea participantilor. Se intelege ca folosirea acestor inregistrari, in orice scop, de catre o parte interesata va fi conditionata de acordul lor expres si ca incalcarea acestei conditii va starni protestul nostru public si o eventuala actiune in justitie. Din punct de vedere organizatoric, regretabila a fost selectia operata in ce priveste pe invitati. Am constatat astfel, cu regret, lipsa reprezentantilor Ministerului Culturii si Patrimoniului National si ai Ministerului Mediului si Padurilor, care ar trebui sa beneficieze de expertiza specialistilor in fundamentarea si luarea deciziilor politice ce urmeaza sa transeze, in final, mult discutata „problema Rosia Montana”. Au fost oare cele doua ministere realmente invitate? Stim sigur ca la Ministerul Culturii o asemenea invitatie nu a ajuns. Au primit invitatii comitetul national roman ICOMOS sau Catedra de istoria si teoria arhitecturii si conservarea patrimoniului din cadrul Universitatii de arhitectura si urbanism „Ion Mincu”? Probabil, nu.
In aceste conditii, nu ne mai surprinde faptul ca in „comunicat” cel mai bine reprezentat este punctul de vedere al RMGC, care a profitat de ocazie pentru a-si face deja binecunoscuta publicitate si pentru a repara impresiile generate de ultima dezbatere, din 18 februarie, de la Muzeul Taranului Roman. Prezentarea proiectului a fost una foarte generala, evitandu-se cu grije referirile la efectele sale distructive asupra monumentelor arheologice si istorice si asupra peisajului cultural.Nu s-au prezentat planuri, harti sau imagini virtuale care ar fi relevat enormul impact al lucrarilor (imense cariere si halde de steril, instalatii si drumuri industriale, lacul de decantare etc.) asupra siturilor antice: galerii miniere, asezari, zone sacre, necropole si drumuri romane. Contrar comunicatului nu au fost prezentate „planuri de amenajare” ale putinelor galerii romane care ar urma sa scape si sa fie eventual vizitabile sau ale „zonei protejate” a localitatii Rosia Montana, cu cele 233 case achizitionate de RMGC, intre care 27 cladiri cu statut de monument, in relatie cu amenintatoarele cariere si halde miniere imediat invecinate.
Pentru specialisti (numiti in comunicat istorici, desi este vorba in primul rand de arheologi si, nu vedem de ce, separati de cercetatori) aceste lacune ale proiectului, predestinat sa stearga anticul Alburnus Maior de pe harta istorico-arheologica a tarii si a Europei, sunt demult evidente si ne fac sa il contestam cu determinare. In comunicat ar fi trebuit mentionate legile acestei tari, precum Legea zonelor protejate (5/2000) si Legea minelor (85/2003), precum si recenta hotarare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, anuland definitiv si irevocabil descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic (cu 7 km de galerii miniere romane!), care sunt obstacole juridice inconturnabile pentru acest proiect. Si, in loc sa puna in gura „cercetatorilor” ideile confuz exprimate de prof. Al. Sandu (Universitatea de Arhitectura si Urbanism), despre nevoia de „negociere intre toate partile implicate”, comunicatul ar fi trebuit sa afirme ca legile nu sunt negociabile si sa retina afirmatia practic perfect valabila a prof. I. Piso, ca „nici proiectul nu poate fi aplicat pe jumatate, nici Rosia Montana nu poate fi salvata pe jumatate”. Faptul ca unii arheologi, care si-au spus punctul de vedere la acest colocviu, considera ca cercetarile ar fi complete si ca monumentele antice, medievale si moderne, ca si ansamblul mediului natural si istoric de la Rosia pot fi acum sacrificate pentru ca exploatarea aurului sa se faca dupa reteta RMGC, ne indeamna sa reamintim cuvintele presedintelui Academiei Romane, profesorul Ionel Haiduc, dupa care „etica si deontologia profesionala obliga pe cercetatorii implicati sa pastreze o atitudine corecta si echidistanta, indiferent de banii alocati”.
Comunicatul nu greseste cand afirma ca noi nu am pus in discutie calitatea cercetarilor arheologice intreprinse pana acum la Rosia Montana de colegii nostri din diferite institutii academice, universitare si muzeale. El trece insa cu vederea criticile noastre privind extinderea redusa (doar cca 3 ha in total) si caracterul incomplet al acestor sapaturi, care, fara semnaturile unor arheologi, nu ar fi trebuit sa duca la descarcarile de sarcina arheologica pe mai bine de 1200 ha, iresponsabil aprobate de Comisia Nationala de Arheologie. Incompleta, in acest context, este si redarea declaratiilor facute de dr. Beatrice Cauuet (Toulouse), conducatoarea cercetarilor din galeriile romane de la Rosia Montana. Ca urmare a unor intrebari puse in cadrul discutiilor, d-na Cauuet a descris sistemul de operare al arheologiei preventive din Franta, diferit de cel din Romania, si a declarat in modul cel mai clar ca nu sustine distrugerea urmelor mineritului roman si ca nu a semnat propunerea de descarcare de sarcina arheologica a masivului Carnic nici in 2003, nici la incheierea cercetarilor in 2007. Aceasta declaratie publica merita consemnata, macar pentru faptul ca vine acum sa intareasca pe fond, si nu numai pe forma, decizia justitiei de a anula respectiva descarcare de sarcina arheologica, care altfel ar fi dus la pierderea ireparabila a acestui sit arheologic minier de valoare universala. In context, se cuvenea consemnata si propunerea acad. Dan Berindei de a se urgenta publicarea rezultatelor cercetarilor de arheologie miniera de la Rosia Montana, pentru punerea in valoare a impresionantelor descoperiri din galeriile subterane din Muntele Carnic, tinute inca in mod deliberat departe de ochii publicului si chiar ai specialistilor. Inainte de toate, se impune insa reintroducerea ansamblului arheologic al masivului Carnic, in integritatea sa, in Lista Monumentelor Istorice, de unde a fost eliminat in 2004 si de unde lipseste inca in ciuda anularii descarcarii abuzive de sarcina arheologica, de catre justitia romana.
Din perspectiva valorii de necontestat a vestigiilor miraculos pastrate inca la Rosia Montana, eforturile aparatorilor lor, romani si straini, merita deplina recunoastere si sustinere, chiar daca realismul ne-ar indeamna la un optimism masurat. Semnalele venite in ultima vreme dinspre cercurile politice ne indeamna si ele la prudenta. Specialistii trebuie insa, in orice conditii, sa persevereze in credinta lor ca mediul istoric si monumentele Rosiei Montane pot fi salvate si sa lupte pentru aceasta cauza. Declaratia de fata este un astfel de act, o reactie la incercarea de utilizare a prezentei unor critici cunoscuti ai proiectului de la Rosia Montana la un colocviu dorit stiintific, pentru a trimite catre opinia publica, dar, poate, si spre actionarii companiei miniere o imagine falsa de dialog si de atingere a unui compromis intre toate partile. ”
Textul declaratiei este semnat de:
Prof. univ. dr. Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Mircea Babes, cercetator stiintific I, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”, Bucuresti;
Arhitect dr. Monica Margineanu-Carstoiu, cercetator stiintific I, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”, Bucuresti
Conf. Univ. dr. Horia Ciugudeanu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Sursa: HotNews
