Prima statie care transforma biogazul in energie electrica si termica

ICPE-CA investe?te în dezvoltarea unui proiect inovator de ob?inere a biogazului
Prima statie care transforma biogazul in energie electrica si termica
Prima statie care transforma biogazul in energie electrica si termica

La Filipestii de Padure, in judetul Prahova, a fost pornita prima statie romaneasca de producere a energiei regenerabile in cogenerare, din biogaz. Evenimentul a marcat primul pas in dezvoltarea unei tehnologii de perspectiva in domeniul energiei regenerabile, care raspunde nevoii de dezvoltare sustenabila a trei domenii-cheie in economia romaneasca – agricultura, energia si protectia mediului inconjurator.

Investitie de 5 mil. euro pentru 1 MW de energie electrica anual

Holdingul Genesis Biopartner, format din grupul Baupartner Romania si grupul suedez Vireo Energy AB, a investit 5 mil. euro pentru constructia primei statii de producere a energiei regenerabile in cogenerare, din biogaz, la Filipestii de Padure, in judetul Prahova. Prin procesul de fermentare a cerealelor si a deseurilor organice statia transforma gazul emanat in doi vectori: energie electrica si termica simultan. Acest modul de cogenerare va furniza 1 MW de energie electrica ce va fi injectata in sistemul national si 1,2 MW de energie termica, pentru care beneficiarul direct este fabrica de mezeluri Cris-Tim.

In prezent, la nivelul Europei exista 10.000 de statii functionale care folosesc ca sursa regenerabila biogazul pentru obtinerea energiei electrice si care produc nu mai putin de 5.000 MW anual. Romania, in schimb, face abia acum primul pas in acest domeniu, deschizand astfel posibilitatea dezvoltarii unui domeniu nou si cu reale avantaje nu doar pentru cei implicati in astfel de proiecte, ci pentru toti muritorii.

Aceasta deoarece beneficiul este major in economia emisiilor de CO2, procesarea masei vegetale si a deseurilor facandu-se in spiritul protejarii mediului inconjurator. Pe langa acest aspect, agricultura si toti cei implicati in acest domeniu au de castigat.

Produsele si subprodusele folosite in obtinerea de biogaz, care permit obtinerea unui randament energetic mare sunt: tulpinile de la porumb, paiele de la cereale, produsele de panificatie expirate, uleiul rezultat de la prajit, porumbul si floarea-soarelui de siloz, precum si deseurile organice provenite din industria de procesare a carnii. Fermentarea acestor reziduuri duce, pe de o parte, la obtinerea biogazului care este transformat apoi in energie si, pe de alta parte, la realizarea unui ingrasamant ideal pentru agricultura. „Acest circuit inchis este o sansa in plus pentru agricultorii din zona, pentru ca ei pot crea culturi intermediare, care, chiar daca nu sunt lasate sa ajunga la maturitate, pot fi folosite ca masa verde, ceea ce creste randamentul si eficacitatea fermierilor in exploatarea culturilor“, a declarat investitorul statiei de biogaz Michael Dietrich. Si sa nu uitam ca motorul generatorului care produce 1 MW de energie electrica consuma circa 550-560 mc/h de biogaz, pentru obtinerea caruia este necesara o cantitate intre 17.000 si 20.000 tone de biomasa vegetala anual, ceea ce inseamna locuri de munca atat in statie cat si in agricultura. Acesta este doar inceputul, pentru ca investitorii si-au propus ca „in urmatorii 3-4 ani sa fie deschise alte 10 statii de biogaz pentru cogenerare“, dupa cum a afirmat Michael Dietrich.

Cum functioneaza instalatia de cogenerare

Biogazul este produs prin „digestie anaeroba“, un proces care se desfasoara in absenta oxigenului, la o temperatura de peste 40°C si cu amestecare continua. Reactia are loc in interiorul unor echipamente numite digestoare, alimentate zilnic cu biomasa, care se comporta precum stomacul unei bovine.

Biogazul astfel obtinut este compus de obicei din 50% gaz metan, 70% dioxid de carbon si alte componente minore. „Acesta contine initial impuritati si are o temperatura destul de ridicata, motiv pentru care intr-o prima faza este filtrat si racit. Dupa tratare gazul este trimis catre motorul de cogenerare, care are atasat un generator de energie electrica“, a explicat Vladimir Oprescu, director de vanzari la AB Energy Romania, compania care s-a ocupat de partea tehnica in constructia statiei.

Circa 1,2 MW de energie termica ajung in procesarea carnii

Generatorul de electricitate a fost montat chiar pe platforma fabricii CrisTim, care este beneficiarul direct al aburului rezultat de la biogaz. Energia termica este recuperata din apa de racire a motorului, care ajunge la o temperatura de 90°C, dar si din arderea biogazului. Datorita temperaturilor foarte mari se recupereaza apa calda si aburi la o temperatura de 180-190°C. Aceasta forma de energie intra in fabrica de mezeluri Cris-Tim, ajutand in procesul tehnologic de fabricare a mezelurilor si reducand totodata costul facturii de energie electrica cu 25%. „In acest moment, din consumul total de energie al fabricii, 30-40% provine din cogenerare, insa procentul se va mari, astfel incat pana la sfarsitul anului sa se ajunga la 50%“, a spus Radu Timis, presedintele companiei Cris-Tim. Intrebat de ce a apelat la aceasta forma de energie, domnia sa a afirmat: „Orice principiu economic spune sa fabrici un produs la un cost cat mai mic. Eficientizarea si cresterea productivitatii in orice domeniu economic este data de ceea ce inseamna furnizarea de energie. Stim ca in fiecare an energia s-a scumpit, iar scaderea consumului de energie este unul dintre obiectivele noastre. Prin acest parteneriat reusim sa obtinem energie termica, respectiv abur la un pret cu 25% mai ieftin decat ceea ce avem prin furnizarea de gaz traditional.“ Statia de cogenerare foloseste in acest mo­ment porumb verde, recuperat din culturile ce se intind pe o raza de 5-10 km, insa la acestea se vor adauga si dejectiile animale provenite din fabrica de mezeluri, ceea ce va duce si la o gestionare mai buna a deseurilor animale.

Avantajele sistemului de cogenerare

Sistemele de cogenerare au o aplicabilitate foarte mare, mai ales daca ne gandim ca biogazul poate fi obtinut si din fermentarea deseurilor menajere.

Apoi, daca vorbim de avantaje, „vorbim de energie verde, nepoluanta, de un combustibil obtinut in marea majoritate a situatiilor din resturi agricole din culturi energetice sau dejectii, in general din gunoaie. In al doilea rand, vorbim de faptul ca cei care beneficiaza de aceasta solutie au posibilitatea sa foloseasca energia termica sub diferite forme fie in procesele de productie, fie pentru incalzirea diverselor facilitati de productie. Dar cel mai important aspect este acela ca se obtine energie electrica care poate fi livrata in sistemul national si, nu in ultimul rand, faptul ca recuperarea de energie electrica si termica este subventionata de certificatele verzi“, a declarat Vladimir Opescu. In acest sens statia va primi cate trei certificate verzi pentru fiecare MW/h livrat retelei nationale, ceea ce ii va ajuta pe investitori sa-si recupereze investitia intr-o perioada de 8-10 ani, dupa cum a afirmat chiar fondatorul, Michael Dietrich. Un alt avantaj sustinut chiar de domnia sa este faptul ca statia nu creeaza fluctuatii sau distorsiuni in retea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *