Pentru stimularea colectarii ambalajelor, americanii primesc 10 centi pentru un recipient din plastic,nemtii – 0,25 euro, iar in Danemarca este trecuta garantia sticlelor din plastic direct pe bonul de cumparaturi. Recuperarea garantiei pe PET a reusit sa-i determine pe cetatenii din multe tari ale Globului sa aduca deseurile din plastic in locurile in care colectarea se face contra cost.
Sistemul prin care ar putea fi instituita taxa pe PET, iar aceasta ar putea fi recuperata de cumparator in magazin sau in centrele de colectare ar fi o solutie eficienta si pentru Romania.
Pana acum, aceasta varianta de colectare a dat rezultate bune in toate statele in care a fost aplicata.
Suedezii compacteaza ambalajele in magazin
In Suedia, in magazinele alimentare sunt aparate in care se strang si se compacteaza PET-urile.In functie de numarul de sticle din plastic introduse in acest aparat, pe bon este trecuta o suma ce poate fi primita de cetatean la casa de marcat.
Aceeasi metoda este aplicata in Grecia sau in Croatia. In Danemarca, cand cumperi un suc de la supermarket, pe bon este adaugata automat si garantia respectiva.
Sticla poate fi returnata in majoritatea magazinelor. Aceasta modalitate ii ajuta si pe cumparatori sa-si recupereze taxa inclusa in pret, si pe reciclatori sa aiba materie prima.
Americanii dau PET-ul si iau 10 centi
In Statele Unite ale Americii sunt amplasate aparate speciale in care sunt colectate ambalajele din plastic sau din sticla, iar pentru fiecare astfel de deseu se emite un bon de 10 centi, in baza caruia se pot face cumparaturi ori se pot primi bani.
In Germania taxa pe PET a dus la mentinerea curateniei. Suma de 0,25 euro se plateste la cumpararea produsului si apare ca o garantie pe bon, iar, la returnarea ambalajelor din plastic, cumparatorii isi primesc banii inapoi. Germanii stiu sa-si administreze bugetul si au grija sa-si recupereze banii, colectand PET-urile.
Acest sistem, daca ar fi aplicat si in Romania, instituindu-se taxa pe PET, cat si returnarea garantiei in momentul in care sticlele din plastic sunt aduse in locuri special amenajate in magazine, ar putea motiva serios populatia ca sa colecteze deseurile din plastic.
Premierul a convocat autoritatile de mediu
Problema gunoaielor din Romania, din care 30% sunt PET-uri, l-a pus pe ganduri si pe primul-ministru al Romanie, Emil Boc, care, intr-o vizita in judetul Prahova, a vazut mormane de moloz, sticle de plastic si resturi menajere zacand pe marginea soselei.
In prima zi a acestei saptamani, premierul i-a convocat la Palatul Victoria pe ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, si pe comisarul-sef al Garzii Nationae de Mediu, Silvian Ionescu, pentru a discuta situatia gestionarii deseurilor si a gropilor ecologice.
In urma discutiilor, Emil Boc a cerut rapoarte saptamanale cu privire la controalele Garzii de Mediu, cat si solutii pentru eliminarea res-tantelor in ceea ce priveste inchiderea gropilor de gunoi.
Nemirschi, preocupat de deseurile din plastic
Aceasta intalnire a coincis cu initierea campaniei „Adevarul” de promovare a rascumpararii PET-urilor. Ministrul Nemirschi, in momentul in care a fost sunat pentru reactii de reporterul cotidianului nostru, se afla deja la Palatul Victoria.
„S-a inteles gresit, este o confuzie faptul ca ministrul nu este preocupat de soarta PET-urilor. In acel moment, (n.r.- luni, 24 august) fusese convocat de premier la Palatul Victoria, pentru a discuta tot despre problema deseurilor. Sticlele din plastic si modalitatile prin care trebuie sa scapam de aceste deseuri reprezinta si pentru minister o preocupare majora”, a declarat, pentru „Adevarul”, Dragos Nacuta, purtator de cuvant al Ministerului Mediului.
Si Silvian Ionescu, seful Garzii Nationale de Mediu, sustine ca o atentie deosebita ar trebui data colectarii PET-urilor, sub orice forma s-ar desfasura aceasta, iar instituirea taxei pe PET si rascumpararea acestuia ar fi o idee buna.
Afacere
PET-urile faramitate sunt cautate de fabricile de macinat din Romania, dar si de cele de pe piata externa, ele reprezentand materia prima pentru foarte multe produse.
Sursa: Adevarul