Fribourg Investments va investi 20 milioane de dolari pentru valorificarea si reciclarea deseurilor
Uzina aurifera din Baia Mare, oprita in urma poluarii cu cianuri a raului Tisa, in anul 2000, ar putea fi repornita, pentru reciclarea deseurilor miniere.
Fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a cumparat 49% din capitalul social al companiei miniere „Romaltyn Limited”, care detine uzina de exploatare miniera din Baia Mare, preluand si controlul operational al proiectului de reciclare a deseurilor miniere. In urma acestei tranzactii, Fribourg Investments urmeaza sa investeasca 20 milioane de dolari pentru valorificarea si reciclarea acestor deseuri. Proiectul este programat sa se deruleze pe o perioada de aproximativ cinci ani si include eliminarea a 8,5 milioane tone de deseuri miniere, prin reluarea activitatii de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase, respectiv aur si argint, precum si reabilitatea tehnologica a suprafetei de aproximativ 165 hectare din regiunea Baia Mare, se arata intr-un comunicat al fondului de investitii.
Repornirea activitatii „Romaltyn”, programata pentru ultimul trimestru al acestui an, necesita inves-titii de peste 40 milioane dolari, care sa acopere retehnologizarea completa a uzinei, inlocuirea circuitului de conducte, finalizarea statiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolatiei lacului de decantare si amenajarea unor noi buzunare de retentie, operatiuni realizate partial in perioada 2007-2012.
Pentru etapa de pregatire a operatiunilor, Fribourg Investments estimeaza ca fabrica urmeaza sa angajeze aproximativ 150 de persoane, urmand ca, atunci cand proiectul va deveni functional, sa fie administrat de aproximativ 200 de persoane.
Managementul proiectului va fi asigurat de catre Sergiu Chirca, administrator al „Romaltyn” si director general al operatiunilor Fribourg Investments in tara noastra.
Activitatea companiei miniere urmeaza sa fie coordonata de un Consiliu Director, avand cinci membri, respectiv Ion Sturza, Kenges Rakisev, presedintele Consiliului Director al firmei kazahe „SAT&Company”, actionarul majoritar al „Romaltyn”, Nurlan Abduov, antreprenor kazah si fost director general al „SAT&Company”, Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank, precum si al Consiliilor de Administratie ale „Tarom” si al fondului de investitii imobiliare „New Europe Property Investments” si Bogdan Popescu, managing director pentru Romania al „Zeta Petroleum”, expert international in resurse minerale.
Reprezentantii Fribourg Invest-ments au declarat ca functionarea uzinei „Romaltyn” urmeaza sa fie monitorizata permanent din pers-pectiva tehnologica si a parametrilor de mediu, care vor fi masurati si comunicati in timp real. „Investitiile facute in noua linie de retratare asigura un control riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu inscriindu-se sub limitele prescrise de reglemetarile europene si cele nationale”, se precizeaza in comunicatul fondului de investitii. Odata ce proiectul va fi finalizat, urmeaza ca „Romaltyn” sa reabiliteze ecologic integral suprafetele pe care se afla, in prezent, deseurile miniere, potrivit Fribourg Investments.
* Ion Sturza: „Ne dorim sa facem din acest proiect un pilot de buna practica in domeniul reciclarii de deseuri miniere si al reabilitarii ecologice”
Ion Sturza a afirmat ca doreste ca proiectul sa devina un pilot de buna practica in domeniul reciclarii deseurilor miniere si a reabilitarii ecologice, avand in vedere istoricul problematic al fabricii. „Activitatea «Romaltyn» rezolva o problema existenta – deseurile depozitate sunt o sursa de poluare grava – si deschide oportunitati de revitalizare a mai multor companii din Baia Mare”, a declarat domnia sa, care a subliniat ca majoritatea partenerilor cu care compania urmeaza sa lucreze va fi formata din companii autohtone din regiune. Ion Sturza a adaugat: „Am deschis cai de colaborare si cooperare cu autoritatile si firmele locale, cu toti cei interesati si speram sa actionam ca un catalizator pentru dezvoltarea unor proiecte locale de impact. Pe intreaga derulare a proiectului vom contribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane de dolari sub forma diverselor taxe si redevente, care vor fi o resursa de dezvoltare a zonei, puternic afectata de inchiderea minelor si de conditiile economice dificile din ultimii ani”.
„Romaltyn” este fosta uzina „Aurul” Baia Mare, care s-a aflat, in urma cu 13 ani, in centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recenta a tarii noastre. Pe data de 30 ianuarie 2000, digul de la iazul de decantare a cedat, ceea ce a dus la poluarea raurilor Lapus si Tisa si a Dunarii cu aproximativ 100.000 metri cubi de ape care contineau cianura si metale grele. Din acel moment, activitatea fabricii a fost intrerupta.
„Romaltyn” s-a aflat, pana in luna aprilie a anului trecut, in proprietatea „Polyus Gold”, cel mai mare producator de aur din Rusia, controlat de oamenii de afaceri Mihail Prohorov si Suleiman Kerimov. Primul este cunoscut, printre altele, pentru candidatura la presedintia Rusiei, anul trecut, precum si pentru faptul ca este proprietarul clubului american de bas-ket New Jersey Nets, care, intre timp, si-a schimbat numele in Brooklyn Nets, in timp ce al doilea detine clubul rusesc de fotbal Anzhi Makhachkala.
In aprilie 2012, „Polyus Gold” a anuntat vanzarea integrala „Romaltyn” catre compania kazaha „SAT&Company”, cu operatiuni in domeniul extractiei si prelucrarii feroaliajelor, cromului, zincului, nichelului, carbunelui, precum si in petrochimie. Tranzactia, in valoare de 20 milioane dolari, a vizat toate activele miniere din tara noastra, inclusiv uzina aurifera, care are o capacitate anuala de tratare de 2,5 milioane tone, insa, in prezent, nu este operationala, si trei licente de explorare in judetul Maramures.
„SAT&Company” este controlata de catre Kenges Rakisev, ginerele primarului din capitala Kazahstanului, Astana, Imangali Tasmagambetov, un apropiat al presedintelui Nursultan Nazarbaiev.
Ion Sturza o ocupat functia de premier al Republicii Moldova, intre februarie si noiembrie 1999, in timpul mandatului presedintelui Petru Lucinschi. Intre anii 2002 si 2009 a lucrat pentru „Rompetrol”, unde a ocupat functiile de pr-e-sedinte-director general al subsidiarei din Republica Moldova, vicepresedinte pentru Dezvoltare pentru Rusia si Comunitatea Statelor Independente (CSI), membru in Consiliul de Administratie si director general adjunct al grupului petrolier, jucand un rol important in vanzarea acestuia catre compania kazaha de stat „KazMunaiGaz”. Printre investitiile din tara noastra ale fondului de private equity controlat de catre omul de afaceri se numara parcul tehnologic Liberty Center Technologial Park din Cluj-Napoca.