Zilele s-au transformat in nopti din cauza norului de cenusa. „Parea si se simtea ca si cum venise sfarsitul lumii”, povesteste Bjarni Brynjolfsson, editor al unei reviste, amintindu-si calatoria prin zona inchisa din apropierea Eyjafjallajokull, cauza haosului provocat in intreaga lume.
Tara in care a inceput acest haos, se afla acum in suferinta, spune jurnalistul.
Intr-o zona care se intinde pe 18 km patrati, norii de cenusa sunt atat de densi incat pare ca este noapte in plina zi.
Un strat gros acopera tot ce se vede, toate fotografiile facute in regiune par ca sunt in alb si negru, iar toate culorile au fost eliminate.
Fermele din jurul vulcanului sunt cu greu vizibile de la drumul principal, dar in interior inca se afla oameni incercand sa tina cenusa departe de casele lor si ingrijorandu-se teribil cu privire la animalele lor, principala sursa de hrana.
Ochelarii si mastile sunt la ordinea zilei pentru cei care trebuie sa se aventureze afara din case. Cei care raman inchisi in case trebuie sa dea caldura la maximum, o masura care pare ca tine cenusa departe de caminele lor.
Multi fermieri si familiile lor au fost nevoiti sa-si paraseasca aproximativ cele 30 de ferme care se aflau in cea mai grav afectata zona. Altii, insa, au decis sa ramana pentru a avea grija de animalele lor, principalul pilon al acestei comunitati agricole.
Acolo unde este posibil, animalele sunt tinute in interior, in grajduri, intrucat florura din cenusa vulcanica, ce s-a asezat peste toate pajistile, este extrem de toxica. Majoritatea fermierilor inca mai au un stoc bun de hrana pentru oi si vaci in grajduri si hambare, dar nu se stie ce le rezerva viitorul in astfel de conditii.
Ceea ce este periculos pentru animale afecteaza de asemenea si oamenii. Pentru restul populatiei, zona ramane in continuare inchisa.
De parca nu ar fi fost de-ajuns, problemele islandezilor cresc odata cu modificarile locale de vant, combinate cu caderi puternice de cenusa si fulgerele din jurul norului de cenusa, care genereaza alte pericole grave pentru sanatate.
Fluxul de eruptie de sub ghetarul Eyjafjallajokull a avut unele cresteri si descresteri, dar pe ansamblu a fost destul de consistent inca de la inceput. Nici un cercetator nu va face previziuni cu privire la momentul in care acest dezastru natural, care afecteaza tot globul intr-un fel sau altul, se va reduce.
Ultima eruptie in Eyjafjallajokull a inceput in 1821 si a durat pana in 1823, cu cele mai grele caderi de cenusa, dupa primele sase luni.
Oamenii din Islanda – obisnuiti de a se afla la mila fortelor naturii – raman curajosi in conditiile date. Sudul tarii a suferit multe tulburari geologice in ultimii ani, asadar locuitorii au fost pregatiti pentru un dezastru de acest fel.
In ciuda previziunilor facute de islandezi, activitatea violenta a vulcanului nu poate decat sa creeze ingrijorare, iar raul pare ca abia vine. Atunci cand vantul isi va schimba directia, imensul nor de cenusa se va indrepta catre zone mai dens populate, precum capitala Reykjavik, in care traieste jumatate din populatia Islandei.
Sursa: Adevarul
