In ultimii 20 de ani am avut cel putin sase strategii energetice pe termen mediu si lung, dar niciuna nu a fost pusa in aplicare
Ministerul Economiei lucreaza de zor la un nou proiect de strategie energetica, cu bataie pana in anul 2035, in cadrul careia prioritara va fi productia de energie electrica din surse nucleare si eoliene. Investitiile necesare retragerii din functiune a peste jumatate din capacitatile de productie a energiei si realizarea de unitati noi sunt estimate la 30-40 de miliarde de euro pana in 2035, iar pentru realizarea capacitatilor de productie din surse regenerabile sunt prognozate investitii de 9 miliarde de euro. Intrebarea e cine le va face.
Pentru prima data dupa 1989, specialistii Minis-te-rului Economiei (cati au mai ramas) recunosc ca in cativa ani Romania va fi dependenta de importurile de energie, chiar si in varianta optimista a punerii in va-loa-re a unor noi capacitati energeti-ce la nivel national. Visul indepen-den–tei energetice este pe punctul de a se spulbera, in ciuda faptului ca resur-sele primare existente inca in tara nu sunt valorificate la potential ma-xim. Daca, pe de o parte, se are in vedere o reducere drastica a productiei de carbune energetic si a productiei de energie in termocentra-lele ce folosesc acest tip de combus-ti-bil, pe de alta parte se mizeaza pe e-nergia nucleara si implicit pe importul de uraniu, respectiv pe im-portul de gaze si titei, necesar reali-zarii e-chi-librului sistemului energe-tic du-pa intrarea in functiune a ca-pa-cita-ti-lor eoliene. Din categoria resur-se-lor regenerabile de energie, Romania pare sa acorde prioritate doar ener-giei vantului, pe considerentul ca po-tentialul nostru eolian ar fi cel mai mare din aceasta parte a Eu-ro-pei. Spre deosebire insa de ener-gia solara sau cea obtinuta din biomasa, energia din vant este ex-trem de scumpa, lucru despre care in strategie nu se spune insa nimic.
Fara privatizare, dar in parteneriat public-privat
Energia hidro, cea mai ieftina in momentul de fata, ocupa o pozitie strategica in viitorii ani doar din punc-tul de vedere al realizarii centralei de pompaj de la Tarnita-Lapu-stesti, fara de care nici nu poate fi vor-ba despre dezvoltarea unor noi reactoare nucleare la Centrala de la Cernavoda. Nu se mai pune problema constructiei unor noi hidrocentrale de mare capacitate (in condi-tiile in care potentialul hidroenergetic este utilizat doar intr-o propor-tie de circa 40%), dar nici a realizarii de microhidrocentrale, care, probabil, sunt lasate in seama investitori-lor privati. Parteneriatul public-privat ar urma sa salveze o parte din marile investitii in domeniul energetic, de unde putem trage concluzia ca nici nu se va pune problema privatizarii actualelor capacitati de generare a energiei electrice sau a realizarii celor doua mari companii nationale, care sa includa un mix de energie astfel incat pretul platit de consumatori sa fie unul echitabil. Inainte de finalizarea strategiei energetice, Guvernul a decis deja ca vii-toarea hidrocentrala de la Tarnita-Lapustesti (proiect estimat la peste un miliard de euro), precum si gru-purile trei si patru de la Centrala de la Cernavoda (valoarea estimata de-pa-seste patru miliarde de euro), sa fie realizate in regim de parteneriat public-privat. De asemenea, tot in parteneriat public-privat ar urma sa fie retehnologizata termocentrala de la Doicesti (la o valoare de 700 de mi-lioane de euro) si proiectul AGRI de transport al gazelor naturale lichefiate din Azerbaidjan in Romania.
COMPANII
Exporturile merg in Uniunea Europeana si pe doua roti
Vanzarile de biciclete au crescut constant in ultimii ani in Romania, iar pentru ca sumele alocate achizitiei unei biciclete s-au marit, s-au dezvoltat noi segmente de piata si s-a…
Nokia inchide cercetarea din Cluj, IBM iese la „vanatoare de creiere”
In timp ce producatorul de telefoane Nokia face un pas inapoi, renuntand la unitatea de cercetare deschisa la Cluj-Napoca, IBM planifica deschiderea unui „oras stiintific” la…
Egiptenii de la ORASCOM vor ridica un orasel langa Constanta
Dezvoltatorul imobiliar egiptean Orascom Development Holding AG, parte a grupului Orascom, va incepe in curand constructia unui complex rezidential complet integrat, similar celui existent…
NEI Electric Distributie incepe dezvoltarea strategica
NEI Electric Distributie, recent infiintata companie in cadrul NEI Holding, anunta semnarea protocolului de colaborare cu Eaton Electric, unul dintre cei mai importanti producatori mondiali de…
Un risc prea mare?
Potrivit noului proiect de strategie energetica elaborat de Ministerul Economiei, productia de energie electrica va fi asigurata, peste 20-25 de ani, in cea mai mare parte de centrale nuclearelectrice si eoliene, ponderea termocentralelor urmand sa scada semnificativ fata de situatia de acum. Nu stim cine va fi interesat de reactoarele de la Cernavoda sau de investitia intr-o noua centrala nu-clea-ra, dar stim sigur ca energia eo-liana va atrage inca multi investitori datorita facilitatilor pe care acestia le au prin lege. In concluzie, productia totala de energie ar urma sa creasca de la 54,7 TWh (terawati ora) in 2010 la 71 TWh in 2020 si la 88,5 TWh in 2035. Comparativ cu anul 2010, productia estimata pentru ultimul an al intervalului analizat este cu 66% mai mare. De asemenea, capacitatea de pro-ductie va creste, insa intr-un ritm mai redus datorita reconfigurarii struc-turii productiei, ceea ce echi-va-leaza cu inchiderea unor unitati e-ner-getice. Astfel, capacitatea de productie ar urma sa scada de la 20.400 MW in 2010 la 19.700 MW in 2020, pentru a urca apoi la 23.800 MW in 2035, in special dupa intrarea in func-tiune a hidrocentralei de la Tar-nita-Lapustesti si a reactoarelor trei si patru de la Cernavoda, care ar ur-ma sa fie finalizate in 2020, si nu in 2018, cum era preconizat.
Verde si scump
Unitatile de productie a energiei din surse regenerabile ar urma sa cu-muleze in 2020 o putere de 4.715 MW, din care 4.000 MW doar in centrale eoliene. Aceste unitati ar urma sa acopere 43% din productia de e-ner-gie la nivel national in 2020. In acest context incep sa iasa din sche-ma o serie de termocentrale, indeo-sebi cele care functioneaza pe carbu-ne. Ponderea termocentralelor in struc–tura de productie a energiei va cobori pana in 2020 de la aproape 50 la 27%, la o capacitate instalata de 9.263 MW. Sursele regenerabile de e-nergie, respectiv hidro, eolian, so-lar si biomasa, vor avea in 2035 o pon–dere de 41% din productia de elec-tri-citate la nivel national, iar centralele nuclearelectrice vor aco-peri 42% din total. In 2009, energia produsa din sursele regenerabile re-prezenta 29% din productie, aproape exclusiv pe baza productiei din hi-dro-centralele existente. Capaci-tatile instalate in par-curi eoliene si fotovoltaice repre-zentau mai putin de 1% din total. Po-trivit proiectului, o sca-de-re masi-va a productiei va fi inre-gistrata in cazul centralelor pe lignit produs in Ro-ma-nia, huila si gaze din import, care in 2035 vor mai acoperi circa 16% din productie, de la aproa-pe 50% in 2010. La sfar-si-tul anului trecut, in Roma-nia erau instalate ca-pa-citati de productie a energiei din surse regenerabile de 560 MW, in special in turbine eolie-ne. Pana in 2035 ca-pacitatile eo-lie-ne ar urma sa ajunga la 5.000 MW, iar cele fotovol-taice si de biomasa vor cumula peste 1.000 MW. Docu-men–tul arata ca pana in 2035 Ro-mania va dispune de capa-ci-tati nu-clea-relectrice de pes-te 5.000 MW, de la 1.413 MW in pre-zent. Totodata, capacita-ti-le de productie ter-moelectrice vor in-registra o sca-dere cu 21%, de la o putere instalata de 12.524 MW anul trecut la 9.911 MW in 2035.
Ce poate salva managementul privat?
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri va numi management privat in principal la companiile pe pierderi, sustine ministrul Ion Ariton. „Procesul selectarii managementului privat este in analiza. Sunt vizate in principal companiile pe piederi”, a afirmat Ariton, fara sa prezinte alte detalii. Ministerul a anuntat pe 17 aprilie ca va incepe procedurile pentru privatizarea managementului la un sfert din cele circa 50 de societati la care detine pachete majoritare de actiuni. La acea data, institutia a comunicat ca va publica in cateva zile anuntul de licitatie pentru privatizarea managementului la unele companii din subordinea sa. Printre companiile aflate in portofoliul Ministerului Economiei care inregistreaza pierderi se numara Petrotrans Ploiesti, aflata in procedura de insolventa, producatorul de energie electrica si termica Termoelectrica, combinatul chimic Oltchim Ramnicu-Valcea, Compania Nationala a Huilei, Societatea Natio-nala a Lignitului Oltenia, Societatea Nationala a Carbunelui, Avioane Craiova sau Regia Autonoma de Activitati Nucleare. Alte societati la care Ministerul Economiei detine controlul sunt Hidroelectrica, Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, complexurile energetice Rovinari, Turceni si Craiova, Romgaz, Transgaz, Oil Terminal, Conpet, Minvest Deva, Compania Nationala a Uraniului, Romarm, IAR Brasov.
Autoritatea de reglementare nu are treaba cu strategia
Dupa ce Comisia Europeana a amenintat Romania cu infringementul, pentru nerespectarea independentei Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Guvernul s-a si grabit sa anunte o liberalizare a pietelor, inclusiv renuntarea la pretul reglementat, care este principala arma de control a ANRE in piata. „ANRE continua sa fie excesiv de concentrata pe stabilirea pre-turilor pentru activitati competitive (productie si furnizare), in loc sa promoveze concurenta pe piata de energie ori de cate ori este posibil si sa reglementeze numai atunci cand este necesar, asa cum ar trebui sa functioneze orice reglementator modern”, se arata intr-o evaluare facuta de Societatea Academica din Romania. Jean Constantinescu, expert pe piata de energie si fost presedinte al ANRE, a afirmat la randul sau ca Autoritatea „tine artificial” pretul reglementat la energie, ceea ce „distorsioneaza piata si falsifica toate judecatile”, doar pentru a mentine in viata niste producatori ineficienti. „Consumatorii casnici nu au interesul sa iasa din sectorul reglementat, iar cei mijlocii nu au de unde sa ia energia pentru ca deja au luat-o altii mai mari ca ei. Se mentin niste contracte care scot din piata foarte multa energie ieftina”, a spus Constantinescu.