Putinii oameni din localitate vor sa se apuce de agricultura si ecoturism. Ei spun ca niciodata nu-si vor vinde casele pentru minerit. Compania care vrea sa „scoata” cele peste 300 de tone de aur din Rosia Montana a convins aproape 2.000 de oameni sa se mute din locul in care s-au nascut.
In Rosia Montana, viata de zi cu zi nu mai este una linistita de mai bine trei ani de zile. Putinii oameni care au ramas aici traiesc intr-o tensiune continua, iar preconizarea celui mai mare proiect minier din Europa le lasa un gust amar. Mai amar este insa sentimentul de ura dintre parintii si copii care au vandut casele „batranilor”, fara ca acestia din urma sa stie. Au disparut morminte, case si multi dintre localnici.
Cu toate acestea, oamenii ramasi isi pastreaza optimismul care naste o speranta in fiecare dimineata. Unii isi doresc inca sa retraiasca vremurile mineritului, cand aveau asigurat, de bine, de rau, un loc de munca. Cei mai multi insa vor liniste si nu concep sa fie stramutati de pe pamanturile unde s-au nascut si au crescut. Cu o vaca, un porc si cateva gaini duc o viata buna si le ajunge, spun ei. „Da, voi pleca din Rosia Montana… in tarana!”, spune Ciura Francisc, unul dintre batranii satului.
Peste 700 de familii si-au vandut locuinta
Presiunile facute in ultimii zece ani de compania care intentioneaza sa transforme Rosia Montana intr-o imensa exploatare miniera au reusit sa convinga mai bine de 700 de familii sa isi vanda locuintele. 121 de case au fost deja „rase” de pe suprafata Rosiei Montane. 25 de morminte au fost stramutate din cimitire. Piata de unde oamenii isi puteau cumpara niste legume sau carne pentru masa de duminica a disparut.
„Nu mai renta pentru micii producatori pentru ca nu mai sunt cumparatori”, spune Sorin Jurca, un localnic care sustine ferm ca nu isi va parasi niciodata casa, iar compania nu va putea construi peste el. „Nu-i judec pe cei care au plecat, dar imi pare rau ca le-a fost frica si-au cedat”, mai spune acesta.
AlternativE: agricultura si ecoturismul
Jurca crede ca oricine isi poate gasi o indeletnicire care sa-i asigure un trai bun in Rosia Montana. Impreuna cu sotia sa Gabriela, el si-a deschis un magazin alimentar.
„Agricultura era in floare pe la 1975”, spune Eugen Cornea, un alt localnic. Pe atunci existau vreo 170 de vite in comuna. „Eu mai semanam si cartofi… aveam ce face. Daca esti gospodar, faci. Dar acum oamenii s-au boierit. N-am gasit pe nimeni care sa ma ajute la coasa, nici pe un milion de lei pe zi”, zice el. Localnicii ii mai spun „Zeno”. El este „sufletul comunei”. In fiecare zi se gandeste la solutii pentru salvarea Rosiei Montane, iar planurile pe care si le face au in vedere agricultura si ecoturismul ce ar putea fi dezvoltate in zona.
„Cand compania nu va mai fi, trebuie sa fim pregatiti sa ne implicam in proiecte pentru dezvoltarea rurala, dar asta dupa ce toata zona va fi ecologizata”, spune cu hotarare „Zeno”.
Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), initiatorul proiectului de exploatare miniera, a primit de la Banca Mondiala 30 de milioane de euro pentru lucrarile de ecologizare a fostei zone miniere, care nu se „misca” mai deloc. Au reusit sa „miste” localnicii, insa. Dintre cele aproape 960 de case destinate relocarii prevazute in cadrul proiectului, au „golit” 80 de procente.
Pentru proiectul de relocare si stramutare au cheltuit pana acum 115 milioane de dolari, potrivit reprezentantului companiei, Catalin Hosu. In 1999, statul roman a acordat licenta de exploatare a aurului din Rosia Montana companiei canadiene Gabriel Resources. Aceasta a devenit, dupa fu-zionarea cu o companie miniera de stat aflata in faliment (Minvest Deva S.A.), societatea pe actiuni Rosia Montana Gold Corporation. Romania, prin compania de stat, detine aproape 20% din actiuni.
„Foamea rupe legea”
Din punctul de vedere al primarului comunei Rosia Montana, Eugen Furdui, orice investitie in aceasta comuna este binevenita, mai ales cand vine vorba de exploatarea miniera. „Este o ocupatie traditionala, aproape toti locuitorii au lucrat in mine. Si ce daca avem monumente istorice aici, daca pentru a le scoate in valoare trebuie bani, iar noi nu avem!?”, spune acesta.
Oamenii nu-i cer decat locuri de munca, sustine primarul. „Ce punem pe masa, asta e problema lor. Si stiti cum se spune: foamea rupe legea. Mineritul este solutia. Nu exista alternative. Desigur… in paralel, ar putea fi dezvoltat si ecoturismul…”, a mai adaugat Furdui.
Exista si localnici care sustin parerea primarului. Inginerul minier Valentin Rus, actualul director RMGC, este convins ca unde este aur meseria de baza trebuie sa continue sa fie mineritul. „Pentru aur au venit aici si Imperiul Roman, si Imperiul Austro-Ungar. Sunt 2000 de ani in care acestia au putut gasi si alte solutii, dar nu au vrut. Au continuat sa exploateze ce le-a dat Dumnezeu si asta a fost sansa lor”, sustine Rus. Acesta nu se gandeste la ce va fi peste 20 de ani. Singura lui grija este intretinerea copilului la facultate.
„Sunt pentru exploatarea miniera”
„Daca ma intreb ce vor face copiii nostri peste cativa ani, nu are rost. Ce fac acum, asta e important. Din cauza asta sustin continuarea exploatarii zacamantului”, ne spune Rus. In 2006, cand toate minele din Rosia Montana au fost inchise, minerii, care aveau un salariu de aproximativ 8,5 milioane de lei vechi, au fost disponibilizati. Timp de doi ani de zile au primit subventii de la stat. „Dupa ce s-au terminat banii, din pacate, solutii nu au mai fost pentru oameni. Multi dintre ei sunt in situatii destul de grave”, spune Rus.
Certificat de urbanism suspendat
Proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana este blocat deocamdata de Ministerul Mediului. In 2007, Consiliul Judetean Alba a emis Certificatul de Urbanism necesar proiectului (in conditiile in care precedentele doua certificate au fost suspendate de Tribunalul Alba), dar in baza acestuia, Ministerul Mediului a supendat, in acelasi an, procedura de evaluare a proiectului de minerit de la Rosia Montana.
Dupa contestatiile facute de companie, pe 19 martie 2009, Certificatul de Urbanism a fost suspendat de drept de catre Curtea de Apel Timisoara (in cazul in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca al unuia deja suspendat, atunci noul act este suspendat de drept). Potrivit legislatiei romanesti, procedura de autorizare a proiectului de minerit nu poate incepe in absenta acestui certificat.
Proiectul depus de Gold Corporation la Ministerul Mediului arata ca firma canadiana ar urma sa foloseasca aproximativ 200.000 de tone de cianura pentru extragerea aurului de la Rosia Montana.
„Basmul” din Muntii Apuseni
Rosia Montana se afla in judetul Alba, Muntii Apuseni, si este cea mai veche localitate din Romania atestata documentar. Abrudul este cel mai apropiat oras, la 10 kilometri distanta. Din Cluj, cu autobuzul se fac doua ore si jumatate pana in Rosia Montana, iar din Alba Iulia doar putin peste o ora.
Daca in 2002 populatia ajungea la peste 3.700 de oameni, in prezent Rosia Montana numara putin peste 2.000 de locuitori de diferite etnii – romani, maghiari, germani, cehi, rromi. In 2006 au fost inchise definitiv toate exploatarile miniere de la Rosia, unde 90% din oameni aveau locuri de munca. In 2008, rata somajului a ajuns la 80%.
Imprejurimile adapostesc inestimabile situri arheologice, asezari romane, zeci de kilometri de galerii de mina din perioada romana si preromana, case vechi de sute de ani inca locuite, toate inscrise pe lista monumentelor istorice de interes national. Zona a fost afectata de poluarea generata de mineritul industrial al aurului inca din perioada comunista.
Patru versanti ar putea fi dinamitati
Proiectul minier presupune dinamitarea a patru munti – Carnic, Cetate, Orlea si Jig – din imediata apropiere a Rosiei Montane, demolarea asezarii si crearea unui iaz de deversare a reziduurilor de cianuri de 600 de hectare, in Valea Cornei.
Proiectul are in vedere distrugerea a 958 de gospodarii, a noua biserici si deshumarea a zece cimitire. Intregul perimetru al exploatarii miniere ar depasi 1.300 de hectare. Un baraj inalt de 185 de metri ar separa orasul Abrud de cele 214 milioane de tone de reziduuri care ar rezulta din ceea ce ar fi cea mai mare exploatare miniera de suprafata din Europa, cu un diametru de 8 kilometri.
Asociatia Aurarilor Alburnus Maior, creata in 2000, a fost prima voce care a atras atentia publicului cu privire la pericolele pe care le presupune proiectul minier. Asociatia este sustinuta, printre altii, si de Academia Romana sau Greenpeace
Sursa: Adevarul
