Se spune, si nu fara temei, ca PADURILE sunt obrazul tarii. Asa tacute cum sunt, ele spun adevaruri de durata legate de OM si raporturile lui cu natura ce-l inconjoara. Marile civilizatii, aparute de-a lungul istoriei umane, s-au cladit, in mare masura, cu LEMNUL padurilor din perioadele lor de inflorire.
Romania a fost si mai continua sa fie, o tara forestiera. In timpurile trecute, Romania a fost acoperita cu paduri in proportie de 60-70%. Astazi doar 27% din suprafata mai este impadurita.
Vrancea, tinut de istorie si legenda, are 39% din suprafata impadurita, dar repartizarea acestora pe forme de relief nu este proportionala; doar 6% din paduri se gasesc la campie, 54% la dealuri si 40% la munte. Cele cca. 175 hectare perdele forestiere de protectie nu satisfac „setea” campiei de padure.
In cadrul proceselor dinamice care se desfasoara in natura, PADUREA reprezinta principalul factor activ in mentinerea si imbunatatirea mediului inconjurator, necesar creerii unui spatiu optim pentru om. Padurile au capacitatea de a retine si inmagazina circa 10 mii metri cubi de apa pe an si pe hectar. Din aceasta cantitate, padurea consuma 3-4 mii pentru a produce lemn, iar restul de 6-7 mii metri cubi se stocheaza in sol ca o rezerva, care, prin stratul freatic, alimenteaza debitul izvoarelor, mentinand prin aceasta, un regim de scurgere echilibrat si permanent al cursurilor de apa. O parte din apa absorbita initial de padure, se restituie in atmosfera prin transpiratie.
De asemenea, padurea este un excelent depoluant al atmosferei, curatand-o, ca un imens filtru, de praf si de alte impuritati. Pentru a produce o tona de biomasa lemnoasa, arborii consuma 1.8 tone de dioxid de carbon (gaz deosebit de toxic) si elibereaza 1,3 tone de oxigen.
Are si un aport considerabil in ameliorarea factorilor climatici. Aceasta functie a padurii se manifesta prin reflectarea si absorbtia radiatiilor de orice fel, atenuarea extremelor de temperatura, cresterea si mentinerea umiditatii din atmosfera, diminuarea intensitatii vanturilor. Padurile imbogatesc aerul cu ioni negativi, iar unele specii de arbori elimina substante antimicrobiene cu efect distructiv asupra multor virusi. Prezenta padurii se manifesta prin coborarea maximelor si ridicarea minimelor de temperatura a aerului; vara temperatura este mai scazuta cu 1,9 grade Celsius, iar iarna, mai ridicate cu 1,7 grade Celsius.
Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea a desfasurat la inceputul lunii aprilie, o actiune de plantare de copaci in zona coridorului ecologic intre Padurea Neagra si Padurea Merisorului, parti componente ale Ariei Speciale de Protectie Avifaunistica – Lunca Siretului Inferior. Actiunea a avut ca scop imbunatatirea situatiei privind coridorul ecologic, prin completarea acestuia cu circa 350 de copaci.
Stiati ca ….
- Pierderea zilnica neta de paduri este de 20.000 de hectare, o suprafata dubla fata de dimensiunile Parisului. Anual, pierderile ajung la 7.3 milioane de hectare.
- Din cantitatea de apa cazuta din ploi, 66% se scurge la vale pe un teren fara padure, pe cand pe un teren impadurit, doar 0,6-3,4%.
- Pe un teren ce nu are protectia padurii, o singura furtuna puternica poate spulbera un strat de 2,5 centimetri de sol care se formeaza in peste 100 de ani. Odata cu acest strat se spulbera: 450-980 kg. de azot, 100-190 kg. fosfor, 3000-5000 kg. potasiu, 15 kg. substanta organica, de pe un singur hectar.
- Un arbore de fag (specie frecventa in padurile noastre) de marime medie, produce ziua, intr-o ora, 1,7 kg. oxigen, cantitate necesara unui om timp de trei zile.
- Pe o strada din oras, cu arbori plantati pe margine, este de trei ori mai putin praf, iar zgomotul produs de mijloacele de transport, este atenuat cu 10-18 decibeli fata de o strada fara vegetatie.
Sursa: Infomediu Europa
