În februarie 2018, Primarul comunei Sălacea, Horvath Bella, semna documentul oficial prin care își asuma implementarea strategiei Zero Waste pentru Comunități. În doar trei luni de la implementare, au reușit să depășească țintele referitoare la reducerea cantității de deșeuri depozitate la groapă. Locuitorii au înjumătățit cantitatea generată, au sortat 60% din ce au aruncat, iar operatorul de salubritate a predat spre reciclare 40% din cantitatea produsă.
Reporter și editor: Irina Breniuc
Redactori: Mihaela Constantin și Alice Dumitrescu
Luna trecută, coordonatorii depozitului ecologic județean ECO BIHOR au prezentat la o conferință internațională despre managementul deșeurilor modelul implementat la Sălacea, cu ajutorul Primăriei și al operatorului de salubritate. Am profitat de ocazie pentru a afla ce au reușit să facă în Sălacea, cu ce costuri și cu ce rezultate, dar și cum ar putea și alți primari să implementeze modele similare în comunitatea lor.
Primaria și operatorul de salubritate AVE din comuna bihoreană Sălacea au implementat anul acesta colectarea separată din ușă-în-ușă, pe cinci tipuri de deșeuri. În doar trei luni de la introducere, cantitatea de deșeuri generate a scăzut la mai puțin de jumătate, de la 27 de tone la doar 12 tone. Dintre acestea, 60% sunt colectate separat, iar 40% ajung să fie reciclate efectiv. Astfel, Sălacea devine singura comunitate din România care și-a îndeplinit țintele de reducere a cantității de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.
Despre această reușită am discutat cu Pásztai Zoltán Attila, Director General ECO BIHOR, și cu specialiștii tehnici Kovacs Zoltan și Szentes István. ECO BIHOR a inițiat și a contribuit la implementarea sistemului din Sălacea, preluând fracțiile sortate și valorificându-le.
Reprezentanții ECO BIHOR susțin că, aplicând un set de 8-9 măsuri obligatorii, modelul poate fi replicat oriunde în mediul rural, dar și în cartierele de case din mediul urban. Mai mult, susțin că lucrează la implementarea unui sistem adaptat pentru zone de blocuri, în Sfântu Gheorghe.
Infrastructura, prima piesă de puzzle pentru un management eficient
După o vizită în orașul Rogno din Italia, Primarul din Sălacea a decis să implementeze Strategia Zero Waste pentru Comunități și colectarea separată din ușa-în-ușă, convins că este singura soluție pentru un management eficient al deșeurilor. Așadar, împreună cu operatorul de salubritate AVE, a hotărât ca deșeurile cetățenilor din Sălacea să fie ridicate separat, în zile diferite, pe cinci fracții de deșeuri: plastic și metal, hârtie și carton, sticlă, deșeuri biodegradabile și deșeuri biodegradabile.
Pentru a facilita implementarea acestui sistem, cei responsabili de colectare au dotat gospodăriile cu pubele de 120 de litri pentru sticlă, pubele mici de 10 litri pentru deșeurile biodegradabile colectare în casă, pubele de 40 de litri pentru deșeurile biodegradabile depozitate afară, pubele de 40 de litri pentru deșeurile mixte și saci colorați pentru restul deșeurilor. Pásztai Zoltán Attila susține că astfel cetățenii au fost stimulați nu doar să sorteze, și să și să reducă deșeurile produse, întrucât sunt nevoiți să se încadreze în volume mai mici.
„Dacă cetățeanul are la dispoziție o pubelă de 120 de litri, o va umple. Dacă are cu o zi înainte de ridicarea gunoiului jumătate de volum liber, practic el consideră neutilizat un serviciu pe care îl plătește. Așa că ce face? Se apucă mâine de dimineață să mature toată curtea care e neasfaltată, aruncând praf, iarbă, ca să umple cu vârf și îndesat. Și îmi aduce mie la 60 de kilometri la groapa de gunoi iarbă, cenușă, chestii pe care eu nu le mai numesc deșeuri. Ele sunt produse neutre sau materiale neutre. Or, prin dimensiunea mică a pubelelor, practic nu le-am permis să mai bage astfel de materiale. Însă le-am zis: uite aveți niște compostoare, luați-le și vreau să le văd frumos în capătul grădinii, pentru deșeurile verzi și cenușa din vatră și așa mai departe.”
Așadar, sortarea se realizează acasă, în containere mici puse la dispoziție de către operatorul de salubritate, iar colectarea se face în zile diferite. Directorul ECO BIHOR insistă asupra eficienței acestui sistem, spre deosebire de colectarea stradală.
„Eu nu sunt adeptul colectării separate din domenii publice, fiindcă acea insulă practic poate să deservească pe toată lumea și în același timp pe nimeni. Deci noi am eliminat acele tomberoane stradale. În momentul în care le-am luat în Sălacea, mi-am dat seama că erau mai mult utilizate de niște agenți economici, mici baruri, care nu aveau contracte de servicii cu operatorii de salubritate. Ieșeau în drum și le aruncau acolo. În momentul când le-am luat și le-am dus în niște curți/centre de colectare a deșeurilor voluminoase, operatorii economici s-au trezit că nu mai au unde să le pună. Au sunat la operatorii de salubritate și au cerut să semneze un contract de prestări servicii.
Colectarea stradală este mai simplu de efectuat, căci te deplasezi doar în 5 puncte din comună în loc să treci pe la fiecare casă. Dar este și ineficientă, căci deșeurile reciclabile colectate stradal au o calitate mult mai mică decât cele colectate din ușă-în-ușă. Dacă tu i-ai dat cetățeanului doar sacul și trebuie să ți-l pună în fața casei, ai mult mai mari șanse să ai deșeu reciclabil curat. Iar monitorizarea este mult mai simplă, pentru că știi exact cine ce a aruncat.”
Am aflat mai multe și despre acele curți pentru deșeuri voluminoase la care făcea referire Directorul Eco Bihor și care, la oraș, au drept corespondent centrele de colectare și reutilizare sau eco-parcurile.
„În recipientele astea mici pe care noi le promovăm, nu încap toate deșeurile. În momentul în care generezi un deșeu mai mare – o saltea, un dulap, o un scaun – nu poți să îl pui în fața casei, că nu o să ți-l ducă operatorul, căci nu este deșeu municipal. Dar tu trebuie să îi creezi acelui om un spațiu unde să îl ducă, într-o curte, ca să nu îl abandoneze la capătul satului. Trebuie să fie cât mai central în sat, căci o tanti de 85 de ani nu o să-ți meargă niciodată prea mult.
Ca să beneficieze de respectivul spațiu amenajat, cetățeanul trebuie să îndeplinească trei condiții: să fie cetățean al acelei comune sau acelui cartier, să aibă plătită la zi taxa sau tariful de salubritate și să îți aducă respectivele deșeuri separat. În curtea respectivă există niște containere mari de 7-8 metri cubi, în care persoana care a efectuat o renovare, de exemplu, poate aduce lemne din demolări, cărămizi, mobilier vechi sau alte astfel de deșeuri voluminoase.
Deci curțile acestea sunt foarte importante, după părerea mea. Dacă nu ai curți, trebuie să faci campanie de debarasare, dar e puțin mai greu de gestionat, căci atunci cetățeanul nu o să ți le pună separate. Îți pune totul în fața casei și tu la rândul tău le separi. În cazul curților sau a eco-parcurilor, depozitează direct separat: neoane, baterii etc.”
Pásztai Zoltán recomandă ca, în orașele mari, să existe mai multe astfel de centre, ca oamenii să nu fie nevoiți să parcurgă distanțe mari cu deșeurile.
Cât a durat și cât a costat implementarea colectării separate din ușă-în-ușă
Conform Directorului ECO BIHOR, pregătirea proiectului a durat vreo trei luni, iar implementarea – alte trei.
„A existat și o pre-monitorizare, în care s-au măsurat cantitățile generate, ca să vezi ce deșeuri îți vin, ce conțin, astfel încât să poți să dimensionezi.”
Când vine vorba despre sumele investite, cei de la ECO BIHOR au convins autoritățile din Sălacea cu argumente economice.
„Eu am făcut primarului un pachet de calculații economice, cu avantaje, dacă și-ar atinge țintele, care sunt cheltuielile pe care nu le mai avea, cu taxe și așa mai departe. Am constatat că ar fi trebuit să cheltuiască undeva la 12.000 de euro pentru schimbarea pubelelor. În Sălacea, au fost vreo 3.000 de pubele la 3.000 de locuitori/1.000 de gospodării, cu un cost de vreo 4-5 euro de persoană. Cu tot cu consumabile, investiția se ridică la 12.000 de euro. Acesta este însă doar kit-ul de start. După aceea, vei mai avea cheltuieli cu hârtia sau cu bio-plasticurile pentru deșeuri biodegradabile.”
Locuitorii comunei Sălacea plătesc în acest moment jumătate din cât plăteau înainte pentru colectarea deșeurilor: înainte plăteau 10 lei, acum cei care sortează plătesc doar 5 lei de persoană pe lună. Pásztai Zoltán spune că întocmai asta este provocarea: să faci un sistem atât de eficient încât să acoperi costurile mai mari ale funcționării din valorificarea deșeurilor reciclabile și evitarea taxelor.
„Asta este o chestiune financiară: dacă poți să faci serviciul ăsta de 5 stele în prețul celui de 2 stele. Dacă poți după șase luni să spui că același operator s-a încadrat în aceeași sumă de bani și a ieșit pe plus, datorită veniturilor generate în plus prin reciclabile și prin evitarea depozitării la groapă. Pentru că el evită niște cheltuieli, căci jumătate din deșeurile respective nu mai merg la depozitare, iar alte 7 tone merg spre reciclare. El nu mai plătește pentru depozitarea lor și este taxat de stat doar pentru 5 tone, în loc de 27. Iată economia. Dar pe de altă parte, trebuie să facă cu mașina cinci rute, în loc de două. Dar eu zic că cele două ar trebui să se compenseze la final.”
Ce rezultate a adus colectarea separată din ușă-în-ușă
Înainte de a colecta separat pe cinci fracții, operatorul de salubritate din Sălacea ridica lunar 27 de tone de deșeuri. După doar trei luni de la implementarea sistemului, au ajuns să colecteze doar 12 tone. Directorul ECO BIHOR explică fenomenul.
„Am ajuns la 12 generate, deci practic am eliminat exact surplusurile de care vorbeam: piatră, cenușă, iarbă. Acestea nu mai apar în fața casei. S-a scăzut la jumătate cantitatea generată. Iar din cele 12 tone, avem 60% colectate separat – deci vreo 7 tone. În final, reușim să valorificăm prin reciclare 40% din ceea ce colectăm, adică vreo 5 tone. Deci nu-i deloc rău, pentru că îți atingi țintele de anul ăsta, care sunt de 35%.”
Specialiștii Eco Bihor ne-au explicat faptul că, la Sălacea, s-au pus bazele sistemului plătești-pentru-cât-arunci, prin implementarea tarifului diferențiat, care motivează cetățenii să se implice în noul sistem de sortare pe cinci fracții. Toți cei care se implică plătesc 5 lei, iar cei care refuză plătesc 10 lei. Aceasta este practic o formă simplificată de implementare a sistemului PAYT, pe baza căreia se poate dezvolta mai târziu un sistem mai eficient, prin monitorizarea cantității de deșeuri reziduale generate.
Informarea, un factor esențial pentru funcționarea sistemului
După infrastructură, unul dintre cele mai importante elemente pentru ca un astfel de sistem să funcționeze este educarea populației, atrage atenția directorul Eco Bihor.
„Ca să ai rezultate, atunci trebuie să mergi să le explici. Uite, domnule, dacă tu elimini mai mult din deșeurile mixte, îți dau un avantaj financiar din chestia asta. Dar trebuie să te gândești cum o faci – cu tomberoane, cu saci pre-plătiți etc.
Ulterior, este importantă verificarea implementării și funcționării sistemului de către angajați o dată și apoi de către operatorul de salubritate. Orice sistem trebuie verificat. Dacă nu îl verifici, o dată pus pe linie, el poate să deraieze, poate să dea greș. Așa că, la fiecare colectare, un delegat al primăriei sau al operatorului merge să verifice.
La ultima verificare, am identificat din 1000 de generatori, dintre care 70 nu colectau separat după 3 luni. Nu-i rău: 7% – un procent cât se poate de bun. Și din aceia 70, am reușit să convertim vreo 60 și ceva, explicându-le personal și lor încă o dată.”
Dintre cei care nu sortau, majoritatea nu știau ce au de făcut, dar cei mai mulți și-au asumat că de următoarea săptămână totul va fi în regulă. Au existat și câțiva care nu erau acasă în repetate rânduri la predarea pubelelor, dar operatorul de salubritate a insistat până i-a găsit. Doar câțiva au refuzat pur și simplu să sorteze.
„Cei care au rămas, vreo 5, care au zis că în ruptul capului ei nu o să colecteze separat. Unul a spus că el e bătrân, ca are 85 de ani și pe el să nu-l mai ciocănească nimeni la cap, că nu, el are 85 de ani și gata, îl lași. Primarul și-a asumat chestia asta și celui care nu intră în sistem i se va majora tariful la dublu, în loc de 5 lei de persoană, le punem 10 lei. Diferența de atitudine este astfel răsplătită. Aplicăm așadar stimulente și măsuri coercitive.”
Colectarea separată din ușă-în-ușă, doar una dintre măsurile certificării Zero Waste pentru Comunități
Strategia propusă de Zero Waste comunităților cuprinde un set de 20 de măsuri pentru prevenirea, reciclarea, reducerea depozitării și valorificării energetice cu minimum 90%. Colectarea separată din ușă-în-ușă este una dintre cele mai importante și mai greu de aplicat. Însă, odată implementată, are rezultate garantate. După cum remarcă și directorul ECO BIHOR, nu mulți primari își asumă să implementeze în mod voluntar strategia Zero Waste pentru Comunități.
„Cămașa asta în care vine îmbrăcat sistemul este foarte importantă. Adică nu numai colectarea separată, ci și alte elemente, ținând de achiziție, cumpărarea la magazine. E o chestie ce ține de imagine, oamenii știu că, uau, se întâmplă ceva. Aderând la Zero Waste, intri cu această comunitate într-un club select. De aceea am inițiat înainte de lansare o campanie de conștientizare în școli, grădinițe și cârciumi. Ne-am dus noi la ei acolo unde erau, nu am așteptat să vină ei la noi să el explicăm.
La fel am procedat și cu primarul. Ne-am dus noi la el, nu am așteptat să vină el la noi. Oameni buni, eu mi-am găsit primarul, găsiți-vă și voi! Scopul ar fi să se reproducă acest proiect în fiecare județ, într-o zonă rurală, dar nu numai. Astfel, mișcarea Zero Waste ar căpăta amploarea de care am avea nevoie pentru a rezolva pe termen lung problema deșeurilor în România.”
