Satelitii lui Saturn, Pan si Atlas, seamana cu doua OZN-uri

Ultimele imagini aduse de sonda spatiala Cassini arata ca satelitii planetei cu multe inele sunt rotunzi si plati ca doua farfurii zburatoare.

Cele doua luni de dimensiuni mici, Atlas si Pan, ale planetei Saturn sunt asemenea obiectelor zburatoare neidentificate, arata noile observatii facute de sonda spatiala Cassini, informeaza revista „New Scientist”. E posibil ca lunile, care sunt situate pe inelele gigant ale planetei, sa se fi format in doua etape, arata cercetatorii. Ultimele imagini aduse de naveta spatiala arata ca luna Pan se situeaza pe inelul A al planetei, in timp ce luna Atlas sta in afara acestui inel.

Potrivit cercetatorilor, intr-o prima faza, baza corpurilor ceresti de pe inelele lui Saturn au fost ramasitele unui imens bloc de gheata, care s-a spart la inceputul formarii planetelor. In a doua faza, inelele s-au completat cu acelasi material ca si insasi planeta Saturn.

Scenariul ar putea explica de ce inelele sunt regulate la mijloc si neregulate catre poli. Ambii sateliti ai lui Saturn au o forma turtita, fiind mai mult lati decat inalti, de aici si concluziile cercetatorilor ca seamana cu niste OZN-uri.

Carolyn Porco, directorul de proiect de la Institutul de Stiinte din Boulder, Colorado, a declarat ca vrea sa obtina imagini cu o rezolutie mai mare a lunilor.
„Credeam ca forma acestor corpuri imi va spune ceva despre originea lor. Dar niciodata nu mi-am imaginat ca ele ar putea arata asemanator cu OZN-urile”, a declarat Carolyn Porco pentru revista „New Scientist”.

Noi ipoteze pentru Pan si Atlas

Cu ajutorul imaginilor capturate de naveta spatiala, oamenii de stiinta spera sa stabileasca originea faimoaselor inele ale lui Saturn. Una dintre ipoteze ar fi ca la inceputurile formarii Sistemului Solar, in apropierea planetei, s-au spart corpuri de gheata, ceea ce a dus la formarea inelelor. Daca asa s-a intamplat, atunci corpurile lui Pan si Atlas au fost fragmentate in timpul acestei explozii, arata cercetatorii. Dupa ce inelele s-au aplatizat, particulele acestora au cazut pe Luna, ceea ce a dus la constructia crestelor ecuatoriale.

Neptun va fi reanalizat

Procesul probabil ca s-a oprit cu mult timp in urma, din moment ce orbitele lunilor au rolul sa impiedice materialele din jurul lor sa se opreasca pe suprafata lor. Nu este inca sigur daca asa au stat lucrurile si in alte locuri din sistemul nostru solar. Neptun are cateva asemenea corpuri ceresti in jurul lui, dar astronomii nu au avut niciodata imagini apropiate ale acestora.

„Primul lucru pe care il facem atunci cand naveta spatiala va ajunge pe Neptun e sa ne uitam foarte atent la aceste luni ale lui Neptun si sa vedem daca forma lor ne poate spune ceva despre formarea lor”, a spus Carolyn Porco.

Inelele lui Saturn, formate din particule de gheata

Planeta Saturn este cu-noscuta pentru inelele sale, care sunt cele mai spectaculoase din Sistemul Solar. Initial, din cauza instrumentelor astronomice care se foloseau pe vremuri, s-a crezut ca Saturn este o planeta tripla. Instrumentele au evoluat si au putut fi observate sapte inele, denumite inelele D, C, B, A, F, G si E, in ordinea departarii de planeta.

Cercetatorii au stabilit ca diametrul intregului sistem de inele este de 480.000 de km, dar grosimea lor este de numai cateva sute de metri. Studiile arata ca inelele sunt formate din particule de gheata ce au de la cativa milimetri pana la cativa metri in diametru.

Toate aceste particule orbiteaza in jurul planetei cu viteze asemanatoare si dau senzatia de inel solid. Sondele spatiale ce au studiat planeta au vazut ca exista mii de inele separate de goluri, numite diviziuni. Cel mai usor se observa diviziunea sondei spatiale Cassini, ce are o grosime de 4.700 km.

Camp magnetic mult mai intens decat pe Terra

Campul magnetic al planetei Saturn este dat de rotatia nucleului. Acest camp magnetic este de 578 de ori mai intens decat al Terrei. Datele culese de cercetatori arata ca planeta emite un puls radio cu o perioada de 10 ore si 39,4 minute, asociat cu rotatia nucleului.

Oamenii de stiinta considera ca magnetosfera lui Saturn, zona unde campul magnetic al planetei este mai puternic decat vantul solar, se intinde dincolo de orbita satelitului Titan. Imaginile luate cu telescopul spatial Hubble arata ca la polii planetei se formeaza aurore.

Atmosfera lui Saturn e turbulenta

Potrivit cercetatorilor de la Institutul de Stiintele Spatiului, atmosfera planetei Saturn e turbulenta. Se observa benzi de nori, dar si furtuni gigantice, mai mari decat pe Terra. Planeta Saturn are o multime de sateliti naturali. Numarul exact nu este sigur, mai ales ca multe bucati mari de gheata, care orbiteaza acest urias al Sistemului Solar, ar putea primi acest nume.

Totusi, in urma unor observatii atente, in anul 2007 astronomii au cazut de acord sa se opreasca la 60, la care – eventual – s-ar putea adauga inca trei, daca se va dovedi ca traiectoriile lor respecta periodicitatea impusa unui satelit. Dintre toate aceste „luni”, numai 48 au primit nume proprii, iar dintre ele cea mai mare este Titan, care depaseste in dimensiuni planeta Mercur. Uriasul Saturn este a sasea planeta de la Soare.

Saturn are doua sisteme de rotatie

Pe Saturn au fost observate doua sisteme diferite de rotatie: la ecuator, planeta face o rotatie in jurul axei in 10 ore si 14 minute (sistemul I), iar la poli, o rotatie in 10 ore 39 minute si 24 secunde (sistemul II). Cercetatorii au observat ca Saturn, ca si Jupiter, este compus in majoritate din hidrogen si heliu, plus urme de metan, apa, amoniac si roci.

Volumul lui Saturn este de 755 de ori mai mare decat al Terrei. Discul planetei Saturn este turtit la poli, diametrul la ecuator fiind cu 10% (13.000 km) mai mare decat cel de la poli. Asta din cauza ca planeta se roteste foarte repede in jurul propriei axe. Pentru ca este o planeta gazoasa, nu se roteste ca un solid.

Inelele lui Saturn sunt alcatuite mai ales din particule de gheata, care pot ajunge la cativa metri in diametru

In centrul planetei se afla un nucleu solid metalic. Nucleul este inconjurat de un alt strat, format din hidrogen foarte compresat. Peste acest strat se gaseste hidrogen lichid „mai relaxat” si heliu in stare vascoasa. Aceste doua elemente devin gazoase la suprafata si formeaza atmosfera lui Saturn.
Imaginile aduse de sondele spatiale arata ca Saturn e acoperit de un strat foarte gros de nori, strat pe care se pot vedea benzi colorate diferit.

Aceste benzi se formeaza din cauza diferentelor de temperatura ale gazelor din atmosfera. Agitatia in atmosfera este foarte mare, norii miscandu-se cu viteze ce ajung pana la 500 m/s. In atmosfera, se observa furtuni gigantice, cea mai mare fiind cea de la polul sud al planetei. Aceasta furtuna are 8.000 km in diametru si vanturile din interiorul ei se misca cu o viteza de 550 km/h.

Saturn are si o particularitate inedita: este mai usor decat apa. Oamenii de stiinta spun ca, daca planeta ar fi aruncata intr-un ocean gigantic, Saturn ar pluti. Chiar si asa, gravitatia este puternica, Saturn fiind una dintre planetele ce modifica traiectoria cometelor.

Aurorele, cauza unei atmosfere fierbinti?

Ani de zile, astronomii au crezut ca atmosfera lui Saturn si a planetelor gigant e fierbinte din cauza absorbirii razelor solare. Astazi insa, misterul e dezlegat. Fenomenul a fost asemanat cu ceea ce se intampla cu aurora de pe Pamant. Planetele gigantice sunt cunoscute pentru aurorele spectaculoase din zona regiunilor polare. Oamenii de stiinta considerau pana nu de mult ca incalzirea generata de aurora a fost adusa la ecuator printr-un proces necunoscut.

Aurorele se produc atunci cand particulele incarcate (electroni si protoni) intra in atmosfera planetei pe langa liniile de camp magnetic. Insa noile calcule ale oamenilor de stiinta arata ca acest mecanism nu face decat sa raceasca atmos-fera de la latitudinile mici, din apropierea ecuatorului. Cercetatorii vor trebui sa reconsidere intreg procesul prin care au ajuns la concluzia incalzirii atmosferei.

Datele astronomilor arata ca distanta medie dintre Saturn si Soare este de 1.429.400.000 km, adica 9,54 de unitati astronomice. Pentru a face o rotatie completa in jurul Soarelui, planetei ii trebuie 29,4 ani. Saturn poate fi observat de pe Pamant timp de 10 luni pe an, momentele cele mai prielnice fiind cele in care planeta se afla la 180 grade de Soare. Astronomii numesc un astfel de moment opozitie, care are loc, pentru Saturn, o data la 1 an si 12 zile.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *