Un nou studiu identifica cele mai mari amenintari climatice la nivel planetar.
Pragul critic de producere a unor schimbari dramatice ale climei, pe fondul topirii ghetarilor din Antarctica sau disparitiei padurii amazoniene, va avea loc in urmatorii 100 de ani, arata un studiu international realizat cu colaborarea a zeci de climatologi reputati. Oamenii de stiinta avertizeaza ca schimbarile climatice se vor traduce printr-o modificare brusca si dramatica a elementelor geofizice ale planetei daca temperaturile medii globale continua sa creasca din cauza emisiilor de gaze cu efect de sera.
Ca punct de plecare, oamenii de stiinta au definit „pragul critic” drept acel moment la care pana si cea mai mica modificare a climei cauzata de activitatile umane va avea efecte catastrofale si ireversibile asupra planetei. Studiul a identificat noua mari scenarii catastrofice care pot deveni realitate in urmatorii 100 de ani. Primul dintre acestea este topirea gheturilor din Oceanul Arctic, fenomen care, in opinia majoritatii specialistilor, este deja iminent.
Al doilea mare risc este topirea stratului de gheata din Groenlanda. Potrivit estimarilor, topirea totala va avea loc pe parcursul a 300 de ani, insa pragul critic si ireversibil va fi atins in mai putin de 50 de ani. Al treilea risc este acela ca uriasa calota glaciara din vestul Antarcticii sa se prabuseasca pe neanuntate dupa ce marginile sale vor intra in proces de topire din cauza temperaturilor ridicate. Al patrulea mare risc este legat de Curentul Golfului, care strabate nordul Oceanului Atlantic, de la est la vest, influentand clima mai multor tari. Putini climatologi cred ca acest curent oceanic de uriasa importanta va fi oprit complet in acest secol, insa ei cred ca modificari semnificative pot avea totusi loc.
Seceta si ecosisteme distruse
„El Nino”, curentul din sudul Pacificului, ar putea fi, la randul sau, afectat de temperaturile crescute, provocand un intreg lant de modificari ale climei. Musonul de vara indian, care depinde de diferentele de temperatura dintre uscat si ocean, ar putea suferi o modificare a echilibrului din cauza poluantilor care produc temperaturi scazute la nivel local. Un alt mare risc are legatura cu musonul din vestul Africii, a carui schimbare ar putea provoca seceta severa.
Pa-durea ama-zo-nia-na, a-fec-ta-ta de in-calzirea glo–bala, dar mai ales de de-frisarile ma-sive, ar putea fi afectata de un colaps al eco-sistemului si al pre-cipitatiilor. La fel de ame-nintate sunt padurile bo-reale, ecosisteme vitale din nordul continentelor ame-rican si european. Potrivit estimarilor, copacii din Siberia si Canada, adaptati la frig, mor pe masura ce temperaturile globale cresc. Majoritatea, daca nu totalitatea acestor noua scenarii determina fenomene ireversibile o data trecut acel „prag critic”, iar efectele tranzitiei la noile caracteristici climatice vor fi resimtite din plin de generatiile viitoare.
Sursa: Adevarul
