Sistemul calitatii in domeniul agroalimentar

Sistemul calitatii.Obiective si politici privind calitatea produselor agroalimentare

1.1.Conceptul de “calitate”.Istoricul notiunii de “calitate”.

Pe parcursul ultimului secol,conceptul “calitate” a cunoscut o utilizare tot mai larga,in diferite domenii precum filozofie,logica,economie,inginerie -astfel incit si definitiile acestui concept au fost numeroase si depind de domeniul in care se aplica.Astfel :
– in filozofie, “calitatea” este definita ca fiind o “categorie ce exprima sinteza lucrurilor si insusirilor esentiale ale obiectelor,precum si ale proceselor”.Astfel,in cadrul unui sistem relational,prin calitatea sa specifica,un obiect este ceea ce este si poate fi deosebit de alte obiecte(de exemplu :lucru/lucrare de “calitate”,”de buna calitate”,”de proasta calitate”).Modificarea calitatii unui obiect inseamna,deci,transformarea radicala a acestuia ;
– in logica,prin “calitate” se intelege un criteriu logic in functie de care judecatile predictive se clasifica in judecati afirmative si judecati negative.Cele afirmative se refera la prezenta unei anumite insusiri a unui obiect,iar cele negative la absenta acelei insusiri ;afirmatia si negatia constituie astfel mecanismul prin care,la nivelul rationamentului,se exprima adevarul sau falsul ;
– in economie si inginerie,conceptul “calitate” a cunoscut succesiv,in decursul istoriei sale,cinci orientari principale ale definitiei sale :
a)Orientarea transcendenta-conform careia “calitatea” ar fi o entitate atemporala,absolutul,care este perceputa in mod subiectiv de fiecare persoana.S-a constatat ca aceasta definitie idealista nu este utilizabila practic pentru evaluarea calitatii produselor.
b)Orientarea spre produs-conform careia “calitatea produsului” ar fi reprezentata de ansamblul caracteristicilor calitative ale acestuia.Astfel,orice diferenta intre valorile acelorasi caracteristici ale mai multor produsereflecta diferente calitative intre acestea.Se poate stabili astfel o relatie precisa intre valorile caracteristicilor unui produs si nivelul calitatii acestuia (de regula,prin calcularea unei sume sau medii ponderate).De mentionat ca,in aceasta definitie,termenul “produs” poate fi inlocuit cu termenul “serviciu”.
c)Orientarea spre procesul din care rezulta produsul-conform careia “calitatea produsului” ar fi reprezentata de conformitatea acestuia si a procesului din care provine cu anumite cerinte specificate de producator.Astfel,orice abatere a caracteristicilor reale ale produsului/procesului fata de cerintele specificate ar insemna o reducere a calitatii acestuia. In aceasta definitie,termenul “produs” poate fi inlocuit cu termenul “serviciu”.
d)Orientarea spre costurile de realizare a produsului-conform careia “calitatea produsului” ar fi cu atit mai mare,cu cit costurile de realizate a acestuia si,implicit,pretul sau de comercializare sunt mai ridicate. In aceasta definitie,termenul “produs” poate fi inlocuit cu termenul “serviciu”.
e)Orientarea spre utilizator-conform careia “calitatea produsului” ar fi reprezentata de aptitudinea acestuia de a fi utilizat.Astfel,prin caracteristicile calitative diferite ale produselor,pot fi satisfacute cerinte si preferinte individuale ale utilizatorilor acestora.
In general termenului de “calitate” (cuvintul vine de la latinescul “qualitas”,”qualis” care inseamna “fel de a fi”) i se pot atribui mai multe intelesuri,in functie de contextul in care este utilizat.
Astfel poate semnifica :
– felul de a fi al unui lucru sau individ,insusirile si defectele acestuia ;
– ansamblul conditiilor de trai la un moment dat-“calitatea vietii” ;
– calitatea comerciala a unui produs ;
– nivelul de “excelenta” al unui serviciu.
Calitatea reprezinta “expresia gradului de utilitate sociala a produsului”,masura in care,prin ansamblul caracteristicilor sale (tehnico-functionale,psiho-senzoriale si al parametrilor economici),satisface nevoia pentru care a fost creat si respecta restrictiile impuse de interesele generale ale societatii,privind eficienta social-economica,precum si protectia mediului natural si social.

Scurt istoric
– Se considera ca cea mai veche referire la notiunea de calitate este intalnita in Geneza: “lumea a fost creata in sase zile si dupa fiecare zi Dumnezeu a zis: a fost bine facut”.
– Codul lui Hammourabi (2150 i. H.) prevedea ca: “daca un zidar construieste o casa si ea se darama omorand ocupantii, zidarul va fi si el omorat”.
– Fenicienii taiau mana celor care realizau produse care nu erau conforme cu modelul.
– Intr-un mormant egiptean (1450 i. H.) este prezentata o persoana care verifica perpendicularitatea unui bloc de piatra cu firul de plumb, in prezenta taietorului de piatra. Aceasta reprezentare a fost preluata ca emblema a Institutului Juran.
– Intr-un raport al lui Colbert din 1664 se mentiona: “daca fabricile noastre, printr-un lucru ingrijit, vor asigura calitatea produselor noastre, aceasta va duce la cresterea interesului strainilor pentru a se aproviziona de la noi si banii lor se vor scurge catre regat”.
– La inceputul secolului al XVIII-lea, in Rusia existau reglementari referitoare la incercarea armamentului.
– In primele decenii ale secolului al XX-lea, in Statele Unite ale Americii, s-a produs separarea functiei fabricatie de functia calitate; de asemenea a fost introdusa utilizarea instrumentelor statistice in procesul de verificare a calitatii.
– Se considera ca preocuparile vizand calitatea produselor au cunoscut o
dezvoltare accentuata in secolul al XX-lea. Astfel, abordarea si analiza calitatii
au evoluat de la controlul calitatii (anii “60), la asigurarea calitatii (anii “70),
ajungand la notiunea de calitate totala in deceniile opt si noua.

1.2. Obiective si politici privind calitatea produselor agroalimentare

1.2.1. Politica privind calitatea produselor agroalimentare in Uniunea Europeana

Cerintele de siguranta si de calitate ale consumatorilor reprezinta o responsabilitate importanta pentru Uniunea Europeana. In ultimii 40 de ani, Uniunea Europeana a elaborat o serie de reglementari, standarde si metode de monitorizare pentru a garanta siguranta alimentelor. Uniunea este implicata in masurarea calitatii produselor de-a lungul intregii filiere – de la ferma, la industria prelucratoare si pana la consumator.
Dintre institutiile Uniunii Europene, Comisia Europeana este cea care are largi competente si responsabilitati in domeniul politicii privind calitatea produselor agroalimentare. Anumite sarcini sunt indeplinite chiar de intreprinderi, altele sunt indeplinite de catre statele membre, iar altele de catre Comisia Europeana, prin agentiile din teritoriu pe care le controleaza.
Politica europeana de promovare a calitatii produselor agroalimentare reprezinta o componenta a politicii agricole comunitare (PAC). Ea se adreseaza simultan intreprinderilor, autoritatilor publice si consumatorilor si vizeaza stabilirea unui cadru de referinta necesar pentru imbunatatirea calitatii produselor agroalimentare, a competitivitatii intreprinderilor europene si a vietii cetatenilor.
– Pentru intreprinderile agricole si alimentare europene, aceasta politica inseamna orientarea lor spre calitate si presupune implementarea Managementului Calitatii Totale (TQM).
– Pentru autoritatile publice nationale si europene, aceasta politica inseamna a orienta diferitele initiative si reglementari intr-o singura directie – calitate superioara.
– Pentru consumatorii europeni, aceasta politica inseamna actiuni si mijloace adecvate pentru o mai buna informare si educare a tuturor cetatenilor.
Uniunea Europeana, prin institutiile abilitate, este cea care decide ce substante pot fi folosite la obtinerea produselor agricole si alimentare, substante care sa nu afecteze sanatatea umana. Aceste reguli se refera la medicamente veterinare, pesticide, aditivi si patogeni.
Autoritatile nationale ale fiecarui stat membru au responsabilitatea interzicerii utilizarii anumitor substante, prin efectuarea unor controale regulate.
Biotehnologii. Biotehnologia sau abilitatea de a manipula structura genetica a organismelor vii pentru a imbunatati anumite caracteristici ale acestora, ofera oportunitati majore pentru viitor.
Se poate imbunatati, astfel, productivitatea culturilor, prin cresterea rezistentei plantelor la boli si daunatori si prin cresterea valorii nutritive a alimentelor.
Uniunea Europeana a impus un set de reguli pentru a asigura consumatorii ca aceste alimente sunt sigure pentru sanatatea umana. Cu ajutorul sistemului de etichetare, consumatorii sunt informati asupra compozitiei alimentelor obtinute prin biotehnologii.
Fermierii care obtin produse cu ajutorul biotehnologiei, prezinta documentatii care sa ateste ca au respectat regulile emise de Uniunea Europeana si pe baza acestei documentatii, se stabileste daca exista sau nu un risc de imbolnavire prin consumarea acestor produse. Daca acest risc exista, autoritatile Uniunii Europene blocheaza autorizatia de producere a noului produs.

1.2.2. Politica privind calitatea produselor agroalimentare in Romania

In ceea ce priveste Romania, tara noastra a mostenit consecintele dramatice ale abordarii “pasiv-represive” a calitatii care, timp de 25 de ani, a planat asupra produselor agricole si alimentare destinate consumului intern. In economia planificata, caracteristicile politicii calitatii erau urmatoarele: standarde obligatorii, legislatie orientata exclusiv catre controlul de stat al calitatii, existenta si actiunea unui organism represiv specializat, fostul IGSCCP, supranumit “politia calitatii”.
Interesul national primordial al Romaniei trebuie sa fie dezvoltarea unei economii competitive prin calitate, capabila sa faca fata tendintelor actuale ale comertului international – globalizarea si liberalizarea pietelor agroalimentare.
Romania si-a exprimat dorinta de a adera la Uniunea Europeana, organizatie care a elaborat Politica Europeana de Promovare a Calitatii. Ca membru asociat al UE, Romania trebuie sa elaboreze o politica a calitatii produselor agricole si alimentare complementara politicii comunitare, pentru a putea aplica cele trei principii ale Politicii Agricole Comunitare: unicitatea pietei, preferinta comunitara si finantare comuna. Fara un nivel corespunzator de calitate, produsele agroalimentare romanesti nu vor putea fi compatibile cu cele europene si nu vor fi supuse acelorasi reglementari si principii.
Orientarile si obiectivele politicii nationale privind calitatea produselor agricole si alimentare. Politica privind calitatea produselor agricole si alimentare trebuie sa fie orientata catre cel putin doua directii:
– cresterea competitivitatii agentilor economici prin cresterea nivelului calitativ al produselor acestora;
– eficientizarea cadrului legislativ si institutional aferent protectiei drepturilor si intereselor consumatorilor.
In conditiile trecerii la economia de piata, garantarea calitatii alimentelor este abordata intr-o optica noua, care pleaca de la proprietatile alimentelor procesate si interactiunile dintre aceste proprietati si mediul inconjurator care conditioneaza durata de valabilitate a produselor agroalimentare. Acestea se gasesc sub impactul agentilor de mediu si, prin urmare, proprietatile labile ale marfii alimentare se modifica continuu. Din momentul terminarii procesului de fabricatie, alimentele trec printr-o etapa de comestibilitate certa, apoi printr-o etapa de comestibilitate conditionata, ajungand la etapa necomestibilitatii, cand amplitudinea modificarilor negative fac marfa improprie pentru consum. In acest moment ea trebuie exclusa din circuitul comercial, inregistrandu-se pierderi calitative de productie.7 Au fost stabiliti, in acest sens, patru parametri temporali:
– T0T1 – durata maxima a unei circulatii comerciale a produsului;
– T0T2 – durata garantarii marfii ca termen de garantie;
– T0T3 – durata maxima de pastrare;
– T0T4 – durata maxima a starii de comestibilitate;
Relatia optima dintre acesti parametri temporali trebuie sa fie T0T1< T0T2< T0T3< T0T4

1.3.Conceptul modern de produs (cele trei niveluri de produs)

Calitatea produselor este un drept al consumatorilor,cu efecte directe asupra calitatii vietii,iar problematica axata pe calitatea produselor se afla in centrul atentiei organismelor constituite pentru apararea intereselor consumatorilor.
Calitatea produselor agroalimentare trebuie interpretata corelat cu conceptul modern de produs.

Produsul central semnifica avantajul esential oferit consumatorului sau cautat de acesta.Produsul central este concretizarea unui avantaj.
De exemplu :daca o persoana cumpara o cutie de bomboane Rafaello,nu inseamna ca cumparat doar o simpla cutie,ci exprima rafinamentul gustului cumparatorului.
Produsul propriu-zis este produsul central ce include toate caracteristicile sale.
Produsul in sens larg reprezinta totalitatea a ceea ce o persoana resimte dupa ce a cumparat produsul propriu-zis.

1.4.Calitatea totala.Bucla calitatii.

Un concept din ce in ce mai uzitat in ultimii ani este acela al calitatii totale. Calitatea totala cuprinde un ansamblu de principii si metode reunite intr-o strategie globala, pusa in aplicare in firma pentru a imbunatati calitatea produselor si serviciilor sale, calitatea functionarii sale, calitatea obiectivelor sale.
La nivelul firmei, calitatea totala vizeaza:
– toate domeniile de activitate;
– personalul in totalitatea sa;
– ansamblul furnizorilor;
– ansamblul clientilor;
– toate pietele vizate;
– intregul ciclu de viata al produselor obtinute.
Specialistii considera ca necesitatea abordarii si sustinerii calitatii totale se bazeaza pe o serie de argumente, intre care se remarca urmatoarele:
argumente comerciale: necesitatea adaptarii produselor la nevoile clientului; nevoia de
crestere a segmentului de piata, perspective unei concurente puternice;
argumente tehnologice: complexitatea produselor si a serviciilor;
argumente economice: dezvoltarea schimburilor, costurile noncalitatii;
argumente organizationale;
argumente sociale: cresterea calitatii conditiilor de lucru, dinamizarea resortului social;
argumente culturale: aplicarea unui sistem de valori in activitatea firmei.
Conform conceptelor integratoare privind asigurarea calitatii,toate compartimentele intreprinderii sunt implicate in realizarea si imbunatatirea calitatii produselor,intre ele existind relatii de tip furnizor-client(fiecare compartiment isi elaboreaza produsul in conditiile de calitate stabilite de compartimentul din aval).
In timp,s-a conturat o adevarata politica in domeniul calitatii pe plan mondial,pe baza caruia se elaboreaza strategiile concurentiale in domeniu,referitoare la :
– adaptarea calitatii la cerintele pietii ;
– diferentierea calitativa fata de oferta concurentilor ;
– imbunatatirea calitatii in momentul obtinerii unei pozitii puternice pe piata.

Sistemul calitatii totale cuprinde o serie de componente aflate in strinsa
conexiune :
-conducerea calitatii ;
-planul calitatii ;
-asigurarea calitatii la nivel de executie ;
-supravegherea si controlul calitatii.
Pentru a obtine un maxim de eficienta,este necesar ca sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului de activitate si produsului oferit.Tinind cont ca produsele se realizeaza in conditii de risc tehnologic,economic si financiar,producatorul trebuie sa aiba in vedere imbunatatirea continua a calitatii si integrarea politicii de calitate in politica generala a intreprinderii.
In acest sens,sistemul calitatii trebuie sa cuprinda toate fazele parcurse de produs-asa numita <>,formata din :
-prospectarea pietei ;
-procurarea materiilor prime ;
-productia propriu-zisa;
-controlul produselor;
-ambalarea ;
-transportul si depozitarea ;
-receptia la client.
In prima faza de prospectare se face analiza vinzarilor,stabilirea preturilor si elasticitatii cererii in functie de pret,stabilirea rutelor de distributie,trendul vinzarilor,studiul produselor concurente,optiunea consumatorilor si impactul ecologic al produselor.
In etapa de aprovizionare se elaboreaza comenzi in functie de resursele disponibile si necesarul de materii prime,se selecteaza furnizori calificati si se incheie contracte privind cantitatea si calitatea materiilor prime,se efectueaza inspectii la receptie.
In etapa de productie propriu-zisa se intocmesc programme de productie avind in vedere conditiile de risc si incertitudine,se analizeaza capacitatea de productie din punct de vedere cantitativ,calitativ si economic(al rentabilitatii) si criteriile ecologice de desfasurare a procesului de productie.
Etapa de control are un caracter corectiv,atit in timpul procesului de productie cit si in final-asupra produsului finit.Se utilizeaza metode statistice(coeficientii calitatii,rata defectelor) si se evalueaza cauzele si responsabilitatile.
In fazele finale (ambalare,transport,depozitare si receptia la client) se asigura manipularea si depozitarea corespunzatoare,astfel incit sa nu fie afectata calitatea produselor,respectind cauzele contractuale.
Calitatea trebuie abordata ca un concept complex,ce inglobeaza si orienteaza eforturile de cercetare,productie,tehnologie si marketing spre satisfacerea cerintelor cumparatorului si/sau consumatorului.

Calitatea produselor alimentare este influentata ,in principal,de urmatorii factori :
– compozitia,respectiv materiile prime si ingredientii folositi,modul si proportiile de ombinare a acestora,preocuparea de a utiliza noi materii prime sau a unora deja cunoscute,dar avind o structura modificata,precum si folosirea de noi retete,care combina materiile prime intr-o maniera inedita ;
– tehnologia sau procesul de fabricatie,se refera la modul concret de obtinere a produsului.De amintit ca modificarea,imbunatatirea tehnologiei de fabricatie confera produsului calitati noi.Acesta este un factor manevrat de producatori,iar efectele rezultate din imbunatatirea tehnologiei de fabricatie nu sunt intotdeauna percepute de consumatori ;
– conditionarea produsului vizeaza posibilitatile de a asigura pastratrea produsului pe o durata mai lunga de timp,corelata cu mentinerea parametrilor calitativi ai produsului ;
– serviciile oferite cumparatorilor si/sau consumatorilor sub forma informatiilor referitoare la modul de pastrare,modul de preparare,posibilitati de asociere cu alte alimente,valoare nutritiva.

Calitatea produselor agroalimentare este,de cele mai multe ori,greu de definit,de descris sau de masurat.Aceasta deoarece acelasi produs este evoluat calitativ in mod diferit de catre diverse categorii de consumatori.
Daca avem in vedere analizarea continutului termenului de “calitate” a produsului alimentar,vom vedea ca nu e deloc simplu.Si aceasta,in primul rind,deoarece multe aspecte (ce definesc calitatea) sunt subiective (includem aici caracteristicile psihosenzoriale,perceptele etico-morale si religioase) si,in al doilea rind,deoarece exista puncte de vedere diferite in ceea ce priveste continutul calitatii apartinind multiplelor categorii de factori interesati (pentru carne :crescatorul de animale,zootehnistitul,veterinarul,igienistul,dieteticianul,producatorul industrial de produse din carne,comerciantul,cumparatorul).

Pentru fiecare categorie,termenul de “calitate” are o anumita specificatie,anume :
(a) pentru crescator-carnea trebuie sa fie bine acceptata pe piata si sa obtina un profit bun ;
(b) pentru zootehnist-este de calitate carnea rpovenita de la animale cu indici inalti de convertibilitate,cu caracteristici psihosenzoriale corespunzatoare ;
(c) pentru veterinar-carnea de calitate provine de la animalele sanatoase si un statut optim de nutritie ;
(d) pentru producatorul industrial-carnea de calitate trebiue sa conditioneze obtinerea unor produse industriale cu valoare comerciala ;
(e) pentru igienist-carnea de calitate nu trebuie sa fie contaminata microbiologic,sa fie corespunzatoare normelor sanitare ;
(f) prntru dietetician-carnea de calitate trebuie sa aiba o anumita proportie de substante cu valoare biologica ridicata,sa nu posede compusi antinutritionali ;
(g) pentru comerciant-carnea de calitate este aceea care satisface cerintele fiecarei categorii de cumparatori,se vinde repede si asigura un profit bun ;
(h) pentru cumparator-calitatea produsului semnifica cumularea cerintelor de igiena,dietetico-nutritionale,psihosenzoriale,usurinta in preparare si un nivel de proªt satisfacator.
Calitatea nu trebuie sa constituie numai preocuparea specialistilor in domeniul calitatii sau a unui departament al calitatii,ci o preocupare a fiecarui lucrator al firmei producatoare.Acest aspect este subliniat in modelul contributiei celor patru Q,conform caruia calitatea finala isi are resursele in munca fiecarui individ ;exista patru tipuri importante de calitate-cei patru Q-la care poate contribui personalul : calitatea design-ului,calitatea productiei,calitatea distributiei si calitatea nationala.

Calitatea finala a produsului (original)

In literatura de specialitate se abordeaza,tot mai mult,un aspect nou al relatiei om-aliment,de ordin psiho-afectiv,care se bazeaza pe caracteristicile psiho-senzoriale ale produselor alimentare.Asa cum am mai aratat,aceste caracteristici exercita o influenta deosebita asupra consumatorului chiard in primul moment al contactului consumator-produs,deoarece caracteristicile psihosenzoriale actioneaza asupra organelor de simt si prin intermediul acestora asupra sistemului nervos central,furnizind senzatii agreabile sau dezagreabile care,mai departe,determina decizia de acceptare sau de respingere a lor.

Astfel,relatia om-aliment si comportamentul consumatorului prezinta o dimensiune noua :in alegerea alimentelor se acorda prioritate efectului lor psihosenzorial.Tot mai mult,se poate observa ca,in conditiile unei oferte abundente si diversificate de marfuri alimentare,consumatorul alege un produs alimentar apreciindu-l in mai mica masura dinpunct de vedere nutritiv si in proportie mai mare in functie de caracteristicile psihosenzoriale.Dar,o exagerare a laturii psihosenzoriale poate produce chiar dezechilibre in alimentatia consumatorului.De aceea,este necesar ca un produs alimentar safie conceput si relizat ca un echilibru intre componenta nutritiva si cea psihosenzoriala,iar printr-o informare corecta despre continutul nutritiv al alimentelor,despre modul lor de apreciere sa se poata asigura o alimentatie corecta,adecvata virstei,conditiilor de munca si viata,starii de sanatate

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,195FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente