Tarile vestice arunca aproape jumatate din mancarea lor, nu pentru ca e necomestibila, ci doar pentru ca nu arata imbietor. Datele socante legate de deseurile alimentare, sunt aprofundate de Tristram Stuart pe Ted.com, facand astfel apel la utilizarea responsabila a resurselor globale.
Pe masura ce o tara prospera, investeste din ce in ce mai mult in aprovizionarea in surplus a magazinelor si restaurantelor. Cele mai multe tari europene si nord-americane se aprovizioneaza cu 150% – 200% fata de cerintele nutritive ale populatiei lor. O tara precum S.U.A are de doua ori mai multa mancare pe rafturile magazinelor si in restaurante decat ar avea nevoie pentru a hrani poporul american.
America are de 4 ori cantitatea de mancare de care are nevoie.
Daca includem, pe langa mancarea care ajunge in magazine si restaurante, furajele necesare animalelor, porumbul, soia, graul, pe care oamenii le-ar putea consuma, dar aleg sa le dea animalelor pentru a produce mai multe produse din carne si lactate, vedem ca cele mai bogate tari au de 3-4 ori mai multe provizii decat necesarul alimentar oamenilor.
Cand taiem padurile, cum facem zilnic, pentru a cultiva din ce in ce mai mult, cand extragem apa din rezervele vlaguite, cand permitem emisiile de combustibili fosili pentru a produce mai multe alimente, ca sa le aruncam apoi in asemenea cantitati, trebuie sa ne gandim la ce putem sa economisim.
Unde ajunge mancarea in final? Suntem obisnuiti sa vedem mancarea pe farfuriile noastre, dar ce se intampla cu cea care nici nu ajunge acolo?
In cazul supermarket-urilor este o risipa alimentara colosala, dar risipa asta cu o amploare atat de evidenta este numai cireasa de pe tort. Mergand in sus pe lantul de aprovizionare, vei vedea unde are loc adevarata pierdere, la o scara colosala.
Fermierii arunca, uneori, mai mult de 1/3 din recolta din cauza neincadrarii in standardele cosmetice.
Cartofii imperfecti din punct de vedere estetic sunt dati la porci. Pastarnacul prea mic pentru standardele supermarket-urilor, rosiile din Tenerife, portocalele din Florida, bananele din Ecuador, se arunca toate, perfect comestibile, pentru ca n-au forma sau marimea corecta.
Daca facem asta cu fructele si cu legumele, putem paria ca o facem si cu animalele. Organele animalelor ajung mancare pentru caini, in cel mai bun caz, ori sunt incinerate. 40% – 60% din pestele european se arunca in mare, nici n-ajunge pe uscat. In casele noastre, am pierdut contactul cu mancarea.
Am domesticit porci ca sa transformam deseurile alimentare in noi alimente.
In prezent, Europa depinde de importul a milioane de tone de soia din America de Sud, unde cultivarea ei contribuie la incalzirea globala, la despadurire si pierderi ale biodiversitatii, pentru a hrani animalele din fermele europene. In acelasi timp, aruncam milioane de tone de deseuri alimentare cu care am putea sa hranim animalele din ferme.
Noi, oamenii, avem puterea de a pune capat tragicei risipe de resurse, daca ni se pare inacceptabil social vorbind sa prapadim mancarea la o scara uriasa, daca militam pentru asta, daca le spunem corporatiilor si guvernelor ca vrem sa vedem finalul risipei alimentare, avem puterea sa facem schimbarea posibila.
Suntem fiinte terestre si depindem de pamant pentru mancare. Momentan, ne batjocorim pamantul producand mancare pe care n-o mananca nimeni. Nu mai aruncati mancarea!
