Studii de Impact asupra mediului foarte slabe pentru exploatările miniere.
Studii de Impact asupra mediului foarte slabe pentru exploatarile miniere.

LIMA, 26 Decembrie 2011 (IPS) – Opozitia puternica manifestata fata de proiectul minier din Conga,  Peru, a redeschis dezbaterile referitoare la standardele scazute ale studiilor de impact asupra mediului din domeniul minier.

Ca raspuns la controversa iscata in ultimele luni intre localnici si compania miniera Newmont Mining Co., conflicte marcate de proteste violente, noul ministru al mediului, Manuel Pulgar si-a anuntat intentia de a remedia problema. Intentiile sale sunt privite totusi cu scepticism pe fondul demiterii mai multor experti din ministerul condus de Pulgar, experti care au refuzat sa aprobe studii de impact asupra mediului defectuoase.

„Trebuie sa consolidam sistemul de evaluare a mediului, pentru a genera mai multa incredere” a declarat Pulgar pentru IPS. Acesta a mai afirmat ca ministerul aflat in sobordinea sa trebuie sa joace un rol mai activ si a adaugat ca la inceputul lui ianuarie va inainta o propunere pentru a imbunatati acest proces.

Protestele din regiunile miniere din Peru au avut un cost social ridicat. Conform raportului din noiembrie 2011 al ombudsman-ului, existau 151 de conflicte sociale in aceasta tara, dintre care 60% aveau la baza o cauza ecologica. Mai mult decat atat, in timpul guvernarii lui Alan García (2006-2011), 191 de oameni au fost ucisi in confruntarile dintre politisti si demonstranti.

Pulgar a afirmat ca ministerul sau inca analizeaza in ce parte a procesului de evaluare a mediului ar trebui sa se implice, intrucat Ministerul Minelor si Energiei este de fapt cel raspunzator de investitia in industria miniera si de revizuirea si aprobarea studiilor de impact.

Presedintele Ollanta Humala, investit in aceasta functie in luna iulie, a anuntat pe 18 decembrie 2011 ca birourile care se ocupa de realizarea studiilor de impact vor fi restructurate. Scopul este acela de a evita protestele ca cele care au avut loc impotriva companiei miniere care exploateaza in regiunea Conga, regiunea Cajamarca.

Acest proiect de exploatare a aurului care ar distruge patru lacuri glaciare, este condus de compania americana Newmont Mining Co., o companie care functioneaza in proximitatea minei Yanacocha, cea mai mare mina aurifera din America Latina.

Protestele impotriva exploatarii au blocat activitatea in Cajamarca, capitala regionala, timp de doua saptamani in noiembrie si la inceputul lunii decembrie, astfel incat guvernul a declarat stare de urgenta si a trimis trupe la fata locului pentru a interveni.

Ca rezultat al conflictului social aparut guvernul a promis ca studiile de impact asupra mediului ale proiectului, aprobate de Ministerul Minelor si Energiei in octombrie 2010, vor fi revizuite de experti internationali.

Protestatarii au insistat asupra reverificarii studiilor de impact de catre Ministerul Mediului, care a descoperit astfel ca doua dintre cele patru lacuri urmau a fi secate pentru a putea extrage aurul, in timp ce celelalte doua ar fi fost folosite pentru depozitarea pamantului si rocilor.

Chiar daca esentiale pentru prevenirea scurgerilor toxice, niciun studiu hidrologic sau hidro-geologic nu a fost realizat pentru acest proiect. Acelasi lucru este valabil si pentru un studiu integral ce ar fi trebuit realizat pentru micro-bazinele asupra carora s-ar fi desfasurat activitatea miniera, iar comunitatile locale care ar fi fost afectate nu au fost deloc informate despre proiectul de exploatare din Conga.

In ciuda anuntului conform caruia procesul de realizare a studiilor de impact ar urma a fi reformat, Ministerul Minelor si Energiei a concediat trei experti de mediu din biroul general pentru probleme miniere ecologice, dupa ce acestia au gasit deficiente grave in mai multe din studiile realizate pana atunci.

Expertii de mediu au respins un studiu de impact pentru reziduurile miniere ale unui depozit proiectat de mina de cupru condusa de compania americana Doe Run. In raportul final, eliberat in data de 3 octombrie, tehnicienii afirmau ca studiul de impact nu poate fi acceptat, intrucat compania incepuse sa construiasca instalatia de reziduuri inainte de a fi prezentat raportul de impact, actiune ce este ilegala.

Turnatoria pentru mai multe tipuri de metal a companiei Doe Run, din regiunea muntoasa centrala din Peru (din imprejurimile orasului La Oroya), a cauzat cresterea gradului de poluare atat de mult, incat Institutul Blacksmith din New York (Organizatie neguvernamentala cu sediul la New York si mediatizata de BBC – n.t.) a inclus orasul pe lista celor 10 cele mai poluate orase din lume.

Echipa de tehnicieni concediati au respins, de asemenea, studiile de impact pentru un proiect ce dorea extinderea unei centrale nucleare in regiunea centrala a Pasco de catre Volcán, o companie din Peru.

Studii medicale realizate in perioada 2005 – 2007 au demonstrat ca mai mult de 80% din copiii care traiesc in zona din apropierea companiei aveau un nivel de sange care depasea 10 micrograme/decilitru de sange (mcg/dl), aceasta fiind limita superioara stabilita de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

Fredesbindo Vásquez, presedintele biroului general al Ministerului Minelor pentru probleme de mediu in perioada 2007 – 2009, a declarat IPS ca lipsa sigurantei locului de munca in urma careia au avut de suferit tehnicienii care verifica studiile de impact reprezinta o piedica pentru „o munca etica si transparenta”, fapt esential pentru monitorizarea activitatii economice cele mai profitabile a acestei tari.

Mineritul, cea mai mare moneda de schimb a statului Peru, aduce profituri uriase companiilor industriale. Conform Comisiei Securitatii si Schimbului din Peru (CONASEV), intre 2007 si 2010, cele mai mari companii au avut un profit mai mare de 31 miliarde de dolari.

Vásquez a afirmat ca biroul general pentru problemele miniere de mediu a fost tinta unor mari presiuni politice si de afaceri si a insistat ca biroul sa fie transferat Ministerului Mediului.

Biroul are in momentul de fata o echipa de 20 de tehnicieni care au datoria de a verifica studiile de impact prezentate de companiile miniere, in timp ce companiile platesc nemijlocit 41 de consultanti externi. Acest sistem a fost adoptat pentru a grabi procesul revizuirii studiilor de impact.

In opinia expertilor ca Vásquez, intregul proces ar trebui condus de profesionisti care lucreaza in mod direct pentru minister.

378 de studii de impact asupra mediului depuse incepand cu 1993, erau blocate in Birou in iunie 2010.

Vásquez, un inginer agronom cu o experienta de 40 de ani in management-ul apei din cadrul industriei miniere, a afirmat ca cel mai mare risc il prezinta scurgerile subterane, care pot contamina sursele de apa freatica de care depinde populatia din zonele muntoase.

„Aceste ecosisteme sunt extrem de vulnerabile”, afirma Vásquez. „Oamenii din zonele muntoase locuiesc in conditii neprielnice, unde statul nu le garanteaza de obicei servicii de baza; singurul lucru pe care il au este apa, pe baza caruia indeplinesc activitati productive si supravietuiesc”.

„Daca acesti oameni observa ca o alta activitate (mineritul) le ia singura optiune de trai pe care o mai au, atunci ei o vor apara asemeni supravietuitorilor din desert”, a mai afirmat acesta.

Un raport al Biroului General pe probleme de mediu, prezentat unui numar de aproximativ 80 de companii in iulie 2010, a dezvaluit ca mai multe studii de impact au subestimat gradul potential de polare a apei si aerului.

Documentul, publicat de IDL-Reporteros, o echipa independenta de jurnalisti de investigatie, sustine ca studiile de impact nu contin in general un inventar al izvoarelor din Anzi sau ale retelelor hidrologice care ar putea fi afectate si nici nu analizeaza efectele cumulative asupra surselor de apa.

Raportul oficial a dezvaluit insa un aspect mai important: mai multe studii de impact realizate de consultantii angajati de companiile miniere contin paragrafe intregi copiate din alte rapoarte.

In interviul sau cu IPS, ministrul mediului a afirmat ca observatiile referitoare la studiile de impact sunt indreptatite, intrucat acestea analizeaza proiectele care nu au fost inca implementate. El a mai afirmat ca Ministrul Minelor si Energiei evalueaza consultantii care lucreaza pentru companiile miniere.

Vásquez sustine ca autoritatile nu ar trebui sa aprobe niciun studiu de impact care esueaza in a garanta riscul in domeniul prevenirii si care nu include evaluari hidro-geologice detaliate – asa cum a fost in cazul minei aurifere ce urma sa fie exploatata de compania Conga, dar si al minei de cupru Tía María din sudul regiunii Arequipa, unde cinci protestatari au fost ucisi intr-o incaierare cu politia pana cand autoritatile au anulat proiectul in luna aprilie.

Studiul de impact pentru mina Tía María a primit 138 de observatii din partea Oficiul Natiunilor Unite pentru Serviciile de Proiect (UNOPS).

Red Muqui, o retea de organizatii non-guvernamentala din domeniile minier, al drepturilor omului si al mediului si dezvoltarii, a evaluat studiul de impact de la Tía María si a emis atentionari legate de impactul asupra surselor de apa. Propunerea companiei de exploatare din aceasta zona, Southern Peru Copper de a extrage apa de pe plaja El Sombrero „nu fusese studiata suficient de aproape”, a afirmat pentru IPS inginerul agronom Mirella Gallardo, care a participat la re-evaluarea retelei.

In afara de un grad mai mare de cunoastere si de transparenta studiilor de impact, Vásquez sustine ca a venit momentul in care companiile si statul sa actioneze cu respect si consideratie pentru populatia locala. In timp ce companiile de exploatarea se bucura de profituri de milioane de dolari, comunitatile indigene traiesc in saracie lucie.

„Acesta este singurul mod de a castiga increderea oamenilor si de a evita conflictele”, conchise Vásquez.

Localnicii care se opun minei de aur Conga in timplu unei nopti de veghe la unul din lacurile pe care proiectul l-ar putea afecta in muntii din Cajamarca.

Credit: La República

Salazar, Milagros (26 decembrie 2011). ”Weak Environmental Impact Studies for Mines”. IPS Inter Press Service
Sursa: http://www.ipsnews.net/news.asp?idnews=106309
traducere: Alexandra Sasu, voluntar pentru Rosia Montana.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here