Acum 9 ani, in Vama Veche se desfasura prima editie a Festivalului Stufstock, organizata de Asociatia “Salvati Vama Veche!”, ca semn de protest in fata schimbarilor care incepusera sa desfigureze micul sat uitat de lume pe care-l iubeau cei mai nonconformisti odinioara. Festivalul a adus trupe de rock, de blues si de jazz, ca sa acopere muzica din ce in ce mai comerciala care invadase plaja.
Asa a inceput totul: trupele au venit si au cantat fara sa ceara bani, iar turistii s-au putut bucura de concerte gratuit, chiar pe malul marii. S-au adunat 25.000 de oameni care au sarbatorit pe muzica speranta ca ceva s-a facut, in spiritul civic al oamenilor cu bun-simt care nu vor palmieri, hoteluri si alte urme de opulenta in refugiul lor de vacanta.
Dar ce a devenit Stufstock si ce a devenit Vama, dupa 9 ani de festival? Au crescut impreuna, intarind tot mai mult nostalgiile vamaiotilor fideli. S-au construit pensiuni, hoteluri, s-au asfaltat ulitele prafuite de altadata, au aparut magazinele de vise, avem pista de biciclisti, iar terasele s-au extins intr-un amestec colorat de muzica si oameni. Vama a devenit la fel de populara ca Mamaia, cu care se situeaza din anumite puncte de vedere la antipozi, dar cu care, din alte puncte de vedere, se aseamana foarte mult. Pana la urma, dezvoltarea este inevitabila. Vama Veche se afla pe harta, este accesibila si nu este nimeni la intrare care sa spuna “Tu poti sa intri, tu nu”.
L-am intrebat pe domnul Miroslav Tascu-Stavre, director de programe al Asociatiei pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural (APCAPB), cum vede schimbarea localitatii pentru care institutia a organizat de la bun inceput acest concert-protest. “Asociatia nu a avut niciodata telul utopic de a pastra Vama un satuc uitat de lume. A venit tavalugul capitalismului, Vama Veche s-ar fi dezvoltat oricum. Recomandarea noastra a fost sa se dezvolte armonios si sa se tina cont de rezervatia naturala”. Fosta organizatie “Salvati Vama Veche!” a avut cateva proiecte importante pentru Vama Veche.
Cea mai importanta lupta pentru conservarea “rezervatiei culturale” pe care o apara Asociatia este cea cu autoritatile si planurile urbanistice zonale. APCAPB nu a acceptat planul zonal pe care-l avea primaria, care ar fi transformat Vama intr-un alt Neptun, ci a pus la punct un nou plan zonal, mai fidel imaginii pe care satul a avut-o de-a lungul anilor, cu sprijinul unei companii romano-germane care a castigat licitatia. Ramane sa ne spuna turistii daca victoria a fost reala sau nu. Vama Veche nu arata ca un sat de vacanta, ci ca o mutatie arhitectonica improvizata. Totul pare pus alandala si nimic nu are legatura cu nimic. Din pacate, victoria nu a ajuns si pe teren. Amintind si de faleza dintre Vama Veche si 2 mai, care se erodeaza constant si a carei buza se apropie periculos de mult de cateva constructii, domnul Tascu glumeste: “Rezolva natura ce n-am putut rezolva noi”.
Totusi, Vama arata, in continuare, altfel decat alte statiuni, ceea ce o si face dorita de turisti si, automat, de investitori. Transformarea ei in statiune a fost inevitabila, iar Asociatia, prin Stufstock si alte proiecte, poate ca a amanat-o pentru putin timp. Alte voci spun, insa, ca festivalul a avut efectul invers decat cel scontat, creand un val care aproape ca matura Vama Veche. Val de turisti, bineinteles, care vin cu miile in fiecare sezon.
Pentru acestia, unul dintre lucrurile pentru care a luptat asociatia este dreptul de a campa pe plaja. Ce ar fi Vama Veche si 2 Mai fara corturile ce se imprastie ca niste scoici colorate in nisip? Printr-un parteneriat cu primaria si Apele Romane, APCAPB reusise sa pastreze o zona de campare, unde se percepea o taxa. Cu acei bani erau platiti oameni care sa stranga gunoiul si sa asigure protectie. Neoficial, insa, nu cunosc pe nimeni care sa fi platit vreun ban pentru a-si aseza cortul pe plaja si nici eu nu am facut-o vreodata.
Mult mai devreme de turistii care stau la cort si se bucura de briza marii a fost, insa, fauna locala. Apele din 2 Mai si Vama Veche constituie rezervatia naturala “Acvatoriul litoral marin”. Impreuna, mai multe organizatii de protectie a mediului intervin pentru a proteja zona. Este interzisa folosirea ski jet-urilor sau a scuterelor acvatice, care ar putea deranja populatia de caluti de mare sau alte animale marine. De asemenea, se incearca si ecologizarea plajei, prin colectarea deseurilor cu ajutorul voluntarilor. Domnul Tascu spune, insa: “Calutii de mare tot sunt afectati de poluare si de vecinatatea santierului naval”.
Revin insa la intrebarea initiala: este Festivalul Stufstock eficient in ecologizarea zonei sau nu? Miroslav Tascu spune ca acest subiect a fost discutat in repetate randuri in asociatia din care face parte, iar cele doua concepte se despart, incetul cu incetul. Stufstock a devenit un festival de muzica de sine-statator, iar organizatiile ecologice colaboreaza pe alte fronturi pentru a-si indeplini obiectivele. Nici macar avantaje financiare nu aduce festivalul, ei iesind aproape in fiecare an pe minus, declara Tascu.
Este clar ca influenta asupra mintilor turistilor si constientizarea problemelor de mediu si cultura se face infinit mai lent decat rapiditatea cu care se construieste si se investeste de catre proprietarii cu dare de mana. Nici turistii nu sunt mai cooperanti. Daca acum 10 ani, membrii organizatiilor erau cunoscuti deja de cei cativa turisti, acum tinerii care ajung in Vama Veche sunt, de cele mai multe ori, prea distrasi de tentatii pentru a se educa civic.
Sa speram ca festivalul de anul acesta, Stufstock Rockarte, despre care v-am scris mai multe aici, va reusi sa transmita mai departe si mesajul de odinioara: “Salvati Vama Veche!”. Nu ca ar mai fi multe de salvat din satucul de atunci, dar rezervatia inca mai exista, oamenii inca mai vin si sa speram ca mai exista si bun-simt si responsabilitate
