Depresia este considerata boala secolului XXI. Desi medicii din toata lumea inca mai cauta solutii pentru boala care ucide anual mai multi oameni decat cancerul, se pare ca printre numeroase tratamente ar fi si consumul natural al unei plante.
Ea este sunatoarea. Din vremuri foarte indepartate, sunatoarea (pojarnita, cum este cunoscuta in popor) era utilizata in medicina populara pentru tratarea bolilor nervoase, digestive, respiratorii, a starilor de indispozitie si a ranilor.
Sunatoarea (Hypericum perforatum) este o planta erbacee, perena, care se gaseste in flora spontana de pe pajisti, fanete uscate, tufisuri, maracinisuri, liziere, locuri necultivate si calcaroase, la marginea drumurilor si pe marginea padurilor, prin taieturi de padure, de la campie pana la zona subalpina. In scopuri medicinale se folosesc varfurile imbobocite si inflorite si partea nelignificata a lastarilor, pe lungimea de 20-30 cm de la varf. Florile sunt grupate in umbele, situate in varful tulpinilor si al ramurilor laterale. Au culoarea galben-aurie, iar la presare intre degete sau prin fierbere lasa un suc rosu-sangeriu.
Recoltarea se face in lunile iunie-august, in zilele insorite si la orele de amiaza. Se usuca in strat subtire sau in manunchiuri suspendate, in locuri umbrite, deoarece se inrosesc la soare. Produsul uscat are miros balsamic si gust aromat, amarui, astringent. La recoltarea prea tarzie sunt posibile inrosirea florilor in timpul uscarii si pierderea calitatii terapeutice.
Cel mai puternic antidot natural pentru tristetea si melancolia
In urma cu cativa ani, in Germania a avut loc un experiment care avea sa bulverseze comunitatea stiintifica si, totodata, sa dea o raza de speranta pentru milioanele de oameni care sufera de boala secolului XXI: DEPRESIA.
Experimentul de care vorbim a cuprins peste 3000 de suferinzi, de la tineri de nici 20 de ani, la varstnici de peste 80 de ani, cu totii luand extract de sunatoare, vreme de patru saptamani. In termenii seci ai statisticilor, experimentul a fost unul reusit – peste 80% dintre participanti au observat imbunatatiri semnificative ale starii psihice, si doar mai putin de 5% s-au confruntat cu efecte adverse, de regula minore, incomparabil mai reduse decat in cazul antidepresivelor de sinteza.
Privind insa lucrurile dincolo de statistici si de cifre, extractul din aceasta modesta planta s-a dovedit un adevarat miracol. El a alinat si a dat o nesperata mana de ajutor sutelor de oameni care nu-si mai gaseau un loc in lume pentru ca sufereau de un pesimism si de o tristete devastatoare care noapte de noapte nu reuseau sa adoarma din cauza suferintei psihice, ori celor care se indreptau spre sinucidere, in urma depresiei.
Niciodata, in istoria moderna, nu se inregistrase pana atunci vreun remediu natural, experimentat la o asemenea scara, si care sa dea asemenea rezultate, intr-o afectiune de o mare gravitate si cu o raspandire foarte larga.
Unul dintre cei 633 de medici care au fost angrenati pentru efectuarea acestui experiment a spus ca ceea ce au insemnat antibioticele pentru secolul XX va insemna sunatoarea pentru secolul XXI, cand depresia incepe sa fie mai raspandita decat infectiile.
Ar fi insa nedrept sa credem ca eficienta sunatoarei se limiteaza doar la cazul depresiei. Atat intern, cat si extern, ea are proprietati vindecatoare in multe alte afectiuni.
