Superficialitatea autoritatilor de mediu pune sub semnul intrebarii procesul de evaluare a riscului de mediu in cazul proiectului minier propus la Rosia Montana

Joi, 23 februarie, pe canalul principal al Televiziunii publice Romane, a avut loc o editie speciala a emisiunii Judeca tu! dedicata Rosiei Montane[1].

Prezenti ca invitati in cadrul dezbaterii televizate, reprezentantii campaniei Salvati Rosia Montana au intalnit inca o data autoritati nedocumentate corespunzator despre Rosia Montana si impactul proiectului minier asupra zonei, superficiale in abordarea acestei probleme de interes national si, mai mult, cu atitudine de sfidare in fata localniclior din Rosia Montana, cetateni romani care isi vor respectate drepturile garantate de lege. Toate acestea in conditiile in care autoritatile invitate, ministerul Mediului si Padurilor, respectiv ministerul Culturii si Patrimoniului National, sunt cele responsabile cu deciderea viitorului Rosiei Montane.

Prezent in emisiune in lipsa Ministrului Culturii Kelemen Hunor, Secretarul de Stat din Ministerul Culturii, Domnul Vasile Timis a afirmat public ca decizia in evaluarea proiectului minier propus la Rosia Montana este una politica, si nu o decizie care sa aiba ca fundament argumente de ordin tehnic privind protejarea patrimoniului cultural de la Rosia Montana. Aceasta declaratie valideaza semnalele de alarma transmise de Campania Salvati Rosia Montana, si anume ca exista mai multe forme de presiune exercitate in activitatea de evaluare a proiectului minier, dintre ele, presiunea politica fiind singura recunoscuta public.

La numai 12 ore de la incheierea emisiunii Judeca tu! dedicata Rosiei Montane, Domnul Vasile Timis si-a prezentat demisia din cadrul Ministerului Culturii.

Superficialitatea autoritatilor de mediu pune sub semnul intrebarii procesul de evaluare a riscului de mediu in cazul proiectului minier propus la Rosia Montana

Mai mult, accidentul cu cianuri de la Baia Mare din anul 2000[2] a fost una din temele dezbatute in cadrul emisiunii. Prezent in emisiune, Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Domnul Marin Anton, a fost incapabil sa prezinte pozitia Ministerului Mediului si implicit a statului roman in privinta consecintelor catastofale ale acestui accident. Informatii precum deversarile cu cianura, responsabilitatea asumarii costului de refacere a mediului (100 milioane de euro datorate Ungariei) si rolul statului roman de a trage la raspundere poluatorul au fost o necunoscuta pentru D-nul Anton. Superficialitatea cu care autoritatile de mediu trateaza cel mai grav accident de deversari de cianuri din Europa pune sub semnul inrebarii intreg procesul de evaluare a riscului de mediu in cazul proiectului minier propus la Rosia Montana.

Ingrijorarea este cu atat mai mare cu cat Marin Anton este si presedintele Comisiei de Analiza Tehnica (CAT) la nivelul ministerului Mediului, cu rol in analizarea studiului de impact asupra mediului depus la minister de catre compania Rosia Montana Gold Corporation. In timpul emisiunii a fost chestionat profesionalismul acestei comisii prin prezentarea unui extras din procesul verbal de verificare a amplasamentului[3] Proiectului Rosia Montana, intocmit la data de 20 octombrie 2011. Conform documentului amintit „pe valea Cornei s-au observat, in timpul vizitei, constructii izolate ce se suprapun pe amprenta iazului de decantare”, iar in privinta factorului biodiversitate se mentioneaza aceea ca „in timpul vizitei nu au fost observate exemplare salbatice de animale (probabil si din cauza transportului cu autovehicule de teren), cu exceptia unor cazuri izolate (ex.veverite…)”. Acest document ignora ample studii privind biodiversitatea in zona Rosia Montana intocmite de reputati specialisti in domeniu[4], dar si aceea ca pe valea Cornei se regasesc 261 de gospodarii, doua biserici si trei cimitire.

Reprezentantul Ministerului Mediului se face de asemenea responsabil de un grav act de dezinformare a publicului atunci cand a afirmat aceea ca „pentru Ungaria a fost facil sa interzica prin lege folosirea cianurilor in minerit”, deoarece Ungaria „nu are aur”. Domnul Marin Anton i-a replicat reprezentantului Asociatiei Alburnus Maior ca „minte” atunci cand afirma ca exista companii miniere care detin licente de explorare a aurului pe teritoriul Ungariei. O verificare sumara a paginii web a companiei Carpathian Gold[5], una dintre cele mai importante companii miniere implicate in activitati de explorare a aurului pe teritoriul Ungariei, confirma aceea ca pe vaste concesiuni minerale explorate in aceasta tara au fost explorate cantitati semnificative de aur.

„Am participat la aceasta dezbatere televizata tocmai pentru a putea dialoga cu domnii ministri Laszlo Borbely si Kelemen Hunor. Pentru niste oficialitati care isi doresc foarte mult ca proiectul sa se intample, sunt foarte nemultumit ca nu au participat ei personal. Este o dovada in plus a iresponsabilitatii autoritatilor in tratarea subiectului. Nu ma surprinde totusi demisia domnului Timis, trimis acolo pentru a scoate castanele din foc pentru ca domnul Kelemen Hunor sa nu se arda”, a declarat Eugen David, presedintele Alburnus Maior.

„Este foarte trist sa vezi cum autoritati ale statului, care ar trebui sa ia o decizie strict legala si tehnica, se comporta ca un serviciu al companiei ce vrea sa distruga Rosia Montana, luand apararea acestui proiect mulot mai vehement si emotional decat compania in sine”, a completat Stefania Simion, consultant juridic al Alburnus Maior.

***********

www.rosiamontana.org

[1] http://www.tvr.ro/inregistrari.php?file=DATA-2012-02-23-20-37.flv&id=Judeca%20tu!

[2] http://www.grida.no/publications/et/ep3/page/2589.aspx

[3] http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/rosia_montana/2011-12-06/2011-12-06_rosia_montana_procesverbalcat20oct2011.pdf

[4] http://rosiamontana.org/categorii.shtml?cmd[297]=c-1-30357&cmd[292]=x-298-30417&x=30417&set[290]=selected-30357&set[297]=selected-30417

[5] http://www.carpathiangold.com/news/press-releases/press-release-details/2004/Carpathian-Gold-commences-exploration-on-its-Hungarian-Properties-/default.aspx

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *