Cercetatorii au confirmat ca in Transilvania a trait o specie de mini-dinozaur, denumita Magyarosaurus dacus.
Nu toti dinozaurii au fost gigantici, ci o parte din ei nu depaseau ca inaltime un cal. Cercetatorii au confirmat ca micile bestii erau, intr-adevar, dinozauri pitici.
Mini-dinozaurul a trait in Transilvania, acum 75-70 de milioane de ani. Fosilele animalului, denumit Magyarosaurus dacus, au fost dezbatute de oamenii de stiinta timp de ani intregi, care nu stiau daca erau pitici sau doar pui.
Magyarosaurus dacus apartinea unui grup de titanozauri, care erau sauropode gigantice (dinozauri ierbivori). M. dacus era minuscul pe langa ruda sa cea mai mare, Argentinosaurus, care cantarea cat zece elefanti africani.
Oamenii de stiinta au acum toate dovezile care demonstreaza ca fosilele de M. dacus apartin unui dinozaur adult.
In 1895, sora unui paleontolog excentric, Franz Baron Nopcsa, a descoperit oase mici de dinozaur pe mosia lor din Transilvania. In aceeasi perioada, un alt paleontolog a gasit animale pitice pe o insula din Mediterana, precum elefanti minusculi si mini-hipopotami. Nopcsa a interpretat fosilele dinozaurilor in aceeasi maniera, sugerand ca oasele apartineau unor dinozauri pitici.
Nopcsa a denumit fosilele Magyarosaurus dacus, dupa tara sa natala. Mai tarziu, au fost descoperite alte fosile din grupul gigantilor titanozauri, asa ca s-a crezut ca oasele lui Magyarosaurus dacus apartineau de fapt unui pui de dinozaur.
Pentru a rezolva misterul, Koen Stein si echipa sa de la departamentul de paleontologie de la Universitatea din Bonn, Germania, au investigat varsta oaselor lui M. dacus. Ei au aflat ca oasele dinozaurului erau la 95-99% din marimea lor maxima.
„Am putut dovedi acest lucru observand microstructura osului”, a declarat Stein.
Corpul pitic a fost cauzat probabil de factorii de mediu din zona unde traia dinozaurul. In perioada Cretacica ( acum 144-65 milioane de ani), se crede ca Transilvania era o mica insula in oceanul Tetis, care a devenit acum Marea Mediterana.
In general, animalele se fac mari pentru a evita pradatorii, insa pe insula probabil nu erau pradatori, asa ca nu era nevoie sa consume energie in plus crescand mari. Nu exista dovezi ca ar fi existat pradatori mari in acea regiune. Deasemenea, insulele pot suporta resurse limitate.
„Pentru o populatie sanatoasa ai nevoie de suficienta mancare. Daca exista o limitare a hranei, cel mai mare individ va muri de foame”, spune Stein. Asa ca un corp micut rezolva problemele de supravietuire.
Rezultatele au fost publicate in revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Sursa: Realitatea TV
