In Capitala, experienta zilnica a calatoriei cu tramvaiul si cu metroul afecteaza sanatatea psihica a bucurestenilor si descurajeaza orice atitudine ecologista. Mersul pe jos poate avea aceleasi efecte nocive.
transportul in comun
Inghesuiala si vacarmul continuu din tramvaiele din Bucuresti pot provoca dezechilibre psihice.

Ecologistii indeamna orasenii sa mai renunte la masina personala si sa apeleze din cand in cand la mijloacele de transport in comun sau chiar la mersul pe jos. In felul acesta, spun ei, fiecare poate contribui la diminuarea poluarii urbane cu dioxid de carbon si, in ultima instanta, la incetinirea incalzirii globale. Numai ca aceste mici gesturi ecologiste sunt greu de realizat in Bucuresti, capitala a unei tari proaspat intrate in UE. Din cauza aglomeratiei, dar si a lipsei de civilizatie, oamenii se imping unii pe altii, se injura si nu vor sa dea dovada de niciun pic de toleranta.

In felul acesta, cei mai sensibili pot fi afectati ingrozitor. “Persoanele care sufera de atacuri de panica se pot simti agresati in aceste conditii si pot face o criza. De asemenea, la randul lor, ei pot reactiona foarte agresiv”, ne-a explicat psihologul Hanibal Dumitrascu, profesor la Universitatea din Bucuresti.

Agresivitatea se poate manifesta verbal sau fizic. De acasa si pana la serviciu, bucurestenii care se deplaseaza cu mijloacele de transport in comun sau pe jos au parte de toate tipurile de poluare: de la cea fonica pana la sufocarea cu noxe de la tevile de esapament ale camioanelor.

Tramvaiul 41, ora opt dimineata. Desi acesta stationeaza in Ghencea, la inceput de linie, peronul este asaltat de sute de persoane. Nimeni nu crede ca va apuca sa stea jos, dar toti spera ca macar sa urce in el. La orele de varf, mai ales dimineata cand bucurestenii merg la serviciu, refugiul tramvaiului este ca un furnicar la aproape fiecare statie.

Peronul tramvaiului, ca un furnicar

Oamenii trebuie sa vada trecand pe langa ei tramvai dupa tramvai pana sa apuce sa urce in vreunul. Unii pasageri vor cobori abia la capatul liniei, la Casa Presei Libere. Pana atunci insa vor fi inghesuiti ca sardinele intr-o conserva si se vor lasa purtati in voia inertiei pentru ca la barele de sprijin nu vor mai reusi sa ajunga. Alti bucuresteni iau tramvaiul 41 pana la cea mai apropiata statie de metrou, Crangasi. Nici in subteran situatia nu se prezinta mai bine, la metrou fiind la fel de aglomerat.

Spectacolul poate incepe

Odata ajunsi in mijlocul de transport, aventura incepe. Un batran indignat adreseaza deja tot felul de vorbe grosolane unei tinere care a reusit sa ocupe un loc.

Fata nu se lasa mai prejos si urland cat o tin puterile, ii spune “mosului” sa-si vada de treaba lui la ora cand oamenii “normali la cap” se duc la munca.

Toti pasagerii asista astfel la un spectacol pe care poate nu ar fi vrut sa il vada niciodata. In tramvai se formeaza doua tabere, una de partea “mosului”, alta de partea tinerei. Sunt si unii insa care incearca sa intervina impaciuitori, dar si altii care privesc resemnati.

“Aglomeratia foarte mare poate avea ca efecte nesiguranta si pierderea increderii in sine. In plus, in aceste conditii, apare stresul. De asemenea, se pot accentua unele stari usor patologice”, a mai spus psihologul Hanibal Dumitrascu. Nici nu s-au linistit bine apele in aceasta parte, ca in alta incep altii sa se certe. De aceasta data, motivul este maneaua pe post de sonerie a unui telefon mobil. “Mai lasa-ma odata…”, canta celularul unui barbat imbracat in salopeta albastra, caruia ii placeau atat de mult versurile melodiei, incat nu mai raspundea la telefon.

Din cealalta parte a tramvaiului un grup de tineri, imbracati in trening si avand rucsacuri in spate, au inceput sa strige: “Mai lasa-ne tu, bai nene!”.

Mersul pe jos atenteaza la sanatate

Satui de teatru ieftin, daca unii se hotarasc sa coboare din tramvai si sa mearga pe jos pana la destinatie, situatia nu e deloc mai buna. In primul rand, pasagerul va trebui sa ajunga din tramvai pe peron, ceea ce nu e deloc usor.

Multimea care vrea sa coboare se intersecteaza cu cea care vrea sa urce si taraboiul incepe. Nici vorba ca oamenii sa urce civilizat pe usa din fata si sa coboare pe cea din spate. Odata scapat din imbulzeala, poluarea fonica urbana isi intra in drepturi. Camioanele huruie pe strada, iar picamarele de la santierele din apropiere ii sparg timpanele. Poluarea fonica urbana are si ea efectele sale asupra sanatatii. “Acest tip de poluare afecteaza urechea, iar in acest organ se afla multe elemente care tin de echilibru.

In ultima instanta, intreg organismul este afectat”, ne-a mai explicat Hanibal Dumitrascu. El a adaugat ca “noi suntem adaptati la un anumit nivel de suportabilitate, iar presiunea exercitata de poluarea fonica poate produce transformari ale aparatului psihic senzorial”. Si pentru ca tacamul sa fie complet, camioanele pline cu pamant sau cu deseuri din constructii trec nestingherite pe langa pietoni, oferindu-le cate o portie “sanatoasa” de noxe pentru plamani. In plus, lasa in urma lor dare de praf care ajunge tot in plamanii celui care a ales un mijloc ecologic de deplasare.

Stres puternic si atacuri de panica

Persoanele care sufera de agorafobie sunt expuse riscului de a face o criza in momentul in care se afla intr-un mijloc de transport in comun foarte aglomerat. Agorafobia este o tulburare care se manifesta prin teama irationala a unei persoane de a nu putea fi salvata in cazul in care ar avea un atac de panica sau de simptomele legate de un atac de panica.

Angoasa generata de aceasta fobie poate lua o amploare diferita in functie de receptivitatea subiectului. De exemplu, in tramvaiele sau autobuzele foarte aglomerate, persoanele care sufera de agorafobie se pot simti foarte agresate de persoanele din preajma lor. Aceste atacuri de panica prezinta anumite caracteristici psihologice si anumite manifestari fizice: palpitatii, spasme musculare, dureri in zona toracica si senzatie de sufocare.

Poluarea fonica de la traficul rutier

Motoarele masinilor si utilajele de pe santierele de constructii sunt principalele surse de poluare fonica in Bucuresti.

Potrivit studiului referitor la Planul de actiune privind reducerea zgomotului in Capitala, in multe zone, nivelul poluarii fonice din traficul rutier depaseste limita admisa de 70 de decibeli pe timp de zi.

Numarul bucurestenilor expusi la niveluri ce depasesc limitele permise este de aproximativ 135.000.

Pentru a diminua zgomotul, soferii vor trebui, printre altele, sa evite manevrele de tip “demaraj/frana” sau vor trebui sa foloseasca masini mai silentioase.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here