Trei sferturi dintre ariile naturale protejate din judetul Hunedoara nu au, de cativa ani, un custode

Trei sferturi dintre ariile naturale protejate din judetul Hunedoara nu au, de cativa ani, un custode care sa se ocupe de administrarea acestora

Trei sferturi dintre ariile naturale protejate din judetul Hunedoara nu au, de cativa ani, un custode care sa se ocupe de administrarea acestora, potrivit Agentiei pentru Protectia Mediului. Autoritatile spun ca acordarea custodiilor se face mult mai greoi, numai de catre Ministerul Mediului. ONG-urile, pe de alta parte, sustin ca ar fi interesate de administrarea ariilor, in contextul unor parteneriate sustinute si de autoritati.

Padurea Bejan este doar una dintre cele 30 de arii protejate din judet care nu au un custode
Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara a organizat, de Ziua Europeana a Parcurilor, un seminar in timpul caruia a fost prezentata situatia celor patru arii protejate din zona Devei: Padurea Bejan, Dealul Cetatii, Dealul Colt si Dealul Zanoaga. Organizatorii au invitat la eveniment cateva zeci de participanti, insa acestia nu s-au dovedit interesati. Inainte ca ariile protejate din judetul Hunedoara sa ramana fara custozi, acestea erau administrate de Directia Silvica, de anumite firme sau ONG-uri.

Sefa Agentiei pentru Mediu Hunedoara, Georgeta Barabas, spune ca, in total, in judetul nostru exista 40 de arii protejate, iar dintre acestea 30 nu au un custode. Ea adauga ca modificarea legislatiei, precum si procedurile dificile de obtinere a custodiei pun in pericol speciile protejate din ariile amintite, care sunt pe cale de a disparea. Mai mult, printre neregulile care care pot fi intalnite frecvent in ariile protejate se numara vandalizarea panourilor informative, improvizarea locurilor de gratar sau ridicarea de constructii provizorii si permanente, fara niciun aviz. „Unul dintre motivele pentru care cele 30 de arii protejate nu au administrator este obtinerea greoaie a custodiei, care pana in 2007 era data de agentiile judetene, din 2007 pana in 2009 a fost o amestecatura, nu stia nimeni nimic, nu s-au dat… iar din 2009 acestea au inceput sa fie acordate de catre Ministerul Mediului. Procedura fiind foarte complicata, lumea refuza sa mearga la Minister cu solicitari, cu documentatie, adica sunt niste cheltuieli din start, in conditiile in care custozii oricum nu sunt platiti.

Este o activitate de custode pe baza de voluntariat, ei trebuie sa gaseasca resurse financiare pentru administrarea corecta a ariilor protejate si nu sunt dispusi sa mai cheltuie bani si pentru deplasarile la Minister, pentru o multime de formalitati”, explica Barabas.

Responsabilitatea, in ograda “vecinului”

Potrivit directoarei Agentiei pentru Protectia Mediului, custozi ai ariilor protejate pot fi ONG-urile, universitatile, primariile, Consiliul Judetean (CJ), iar calitatea de custode permite atragerea de fonduri, pentru administrarea zonei. Reprezentantii CJ spun ca este mai nimerit ca ariile protejate mai restranse ca suprafata sa fie administrate de primariile de comune, care „le au in ograda lor”.

In plus, potrivit reprezentantilor CJ, institutia face parte din Consiliul Consultativ al Geoparcului Dinozaurilor – are reprezentati si in consiliile altor arii protejate – si ar putea recomanda primariilor, daca APM Hunedoara le-ar cere-o, sa se implice in vederea administrarii zonelor respective.

Dascalii, pe de alta parte, spun ca elevii care se implica in actiuni de ecologizare sunt surprinsi de lipsa de reactie a autoritatilor, iar membrii ONG-urilor care activeaza in domeniu spun ca ar participa si ei la actiuni organizate de autoritatile judetene, cum a fost si intalnirea pusa la care de Agentia pentru Protectia Mediului cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor, daca ar fi invitati sau daca ar fi macar anuntati referitor la organizarea unor astfel de evenimente. ONG-istii mai spun ca procedura de obtinere a custodiei nu este foarte complicata, pentru ca toate documentele pot fi trimise prin posta, nefiind neaparat nevoie de drumuri la Bucuresti si adauga ca au incercat sa deruleze o multime de proiecte in ariile protejate, insa s-au lovit de opacitatea autoritatilor, de dezinteresul acestora sau de lipsa lor de implicare.

Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale adauga ca nu o data au derulat cu pasiune proiecte de mediu in arii protejate, in timp ce autoritatile judetene sau regionale partenere au contribuit modest pentru sustinerea acestora, desi sunt si ele responsabile cu protectia zonelor amintite si cu verificarea situatiei in teren.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *