Array

Turismul pe bicicleta va strabate si Romania

Tara noastra va avea zece magistrale de cicloturism de sosea si opt rute montane pentru fanii turismului pe bicicleta.
Reteaua nationala de cicloturism (marcata cu rosu) si cea de mountain biking (cu verde)

Ministerul Turismului vrea sa reglementeze reteaua nationala de trasee turistice pentru biciclisti. Astfel, cei pasionati de mersul pe bicicleta vor avea trasee nationale pe care le pot strabate de la cinci pana la 12 zile sau maximum o zi in cazul unui traseu local. “Ciclotraseele se desfasoara pe drumuri existente, accesibile, cu caracter cat mai pitoresc si trafic motorizat redus. Ele vor fi de doua tipuri: de sosea si de munte, cu patru niveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil si expert”, se explica in proiectul de lege propus de Ministerul Turismului.

Pe fiecare drum vor fi montate indicatoare colorate diferit, in functie de gradul de dificultate al traseului: albastru pentru lejer, rosu pentru mediu, negru pentru dificil si galben cu negru la traseul pentru experti.
turism pe bicicleta
Pentru identificarea mai usoara, fiecare ciclotraseu va avea o tema, denumire, sigla si indicativ. Evidenta si administrarea lor vor fi facute la nivel regional de catre comisiile judetene, iar la nivel national de catre Ministerul Turismului. Utilizarea ciclotraseelor este libera si nu poate fi supusa platii de taxe de acces sau tranzit, insa autostrada este singurul loc in care va fi interzisa pedalarea. “Noi cautam locuri cat mai atractive, nu adrenalina de a merge pe marginea autostrazii pe langa masinile care circula cu peste 100 la ora”, spune amuzat Radu Mititean, presedintele Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si directorul Clubului de Cicloturism NAPOCA.

La ora actuala exista foarte putini romani care practica propriu-zis cicloturismul. “Estimarile subiective ale organizatiilor de biciclisti indica un numar de sub 1.000 de cicloturisti pasionati care fac sistematic iesiri mai lungi si de sub 10.000 care fac excursii ocazionale sau scurte pe bicicleta”, spune presedintele FBR. Cat despre strainii care vin in Romania, reprezentantul FBR precizeaza ca “din datele unor agentii de turism care organizeaza asemenea trasee, ar fi vorba despre o cifra intre 1.000 si 5.000 de biciclisti care vin anual sa practice cicloturismul ca activitate principala pe perioada sederii in tara si un numar de alti 5.000-20.000 care practica si cicloturismul ca activitate ocazionala in timpul sejurului in Romania”. “Probabil peste 2/3 dintre cicloturistii straini provin din tarile UE din estul, centrul si vestul Europei, in primul rand Germania, apoi Ungaria, Austria, Franta, Belgia, Olanda, Cehia si Polonia”, spune Radu Mititean.

Turismul pe bicicleta poate fi o afacere profitabila, nu doar prin deschiderea unor shop-uri si service-uri de biciclete, dar si din organizarea unor evenimente, cum sunt ciclocatararea (cycloclimbing), manifestarile tip festival – maratoane, tabere si altele. De exemplu, “in Elvetia aceasta ramura a depasit incasarile de la schi. In Germania, in ultimii cinci ani, piata bicicletelor creste constant cu peste 10%, iar Traseul Dunarii dintre Germania si Austria este facut de peste 100.000 de turisti pe an, care nu ar veni altfel decat pe biciclete”, explica presedintele FBR.

Multe trasee din Romania pot deveni ciclotrasee internationale. “Exista deja multe proiecte, indeosebi cu Ungaria, Serbia, Ucraina, pentru Circuitul Cicloturistic al Maramuresului, Circuitul Bucovinei sau Circuitul Dunarii Inferioare. Traseul Cicloturistic al Dunarii (parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo nr. 6), Circuitul Carpatic, Circuitul Marii Negre, Traseul Memorial al Cortinei de Fier, Traseul Limesului Nordic Roman sunt alte proiecte internationale care s-au blocat pentru ca nu avem baza legala, legislatia care sa ne permita semnarea unor parteneriate”, spune presedintele FBR.

Trasee pentru mountain biking:
– Culmile principale ale muntilor Suhard, Rarau, Obcina Mestecanisului, Grohotis, Baiului, Bucegi, Gilau-Muntele Mare, Vladeasa, Latoritei;
– Transalpina (soseaua care trece cel mai inalt pas al Romaniei – Urdele, 2.147 m) si drumul care trece peste creasta principala a Calimanilor (de la Gura Haitii la Lunca Bradului sau Toplita)
– Alte drumuri ce trec peste pasuri precum Jiu-Cerna, Valcan, Tartarau, Groapa Seaca sau Curmatura Oltetului
– Drumurile care urca varfuri inalte ale multor masive montane cum ar fi Cucurbata Mare, Gaina, Vladeasa, Lacauti (Vrancei), Penteleu (Buzau), Omu (Bucegi), Semenic.

Trasee pentru cicloturism de sosea:
– Zone cum sunt Oasul, Maramuresul, Lapusul, Bucovina, Tinutul Neamtului, Apusenii, Banatul montan, Oltenia subcarpatica, Muntenia subcarpatica, Tara Fagarasului, Tara Barsei, Podisul Tarnavelor, Tara Secuilor, Dobrogea, imprejurimile unor mari orase
– Vai, zone de lunca si de coasta precum V. Ariesului, V. Izei, V. Crisului Alb, V. Crisului Negru, V. Dunarii pana la Orsova si pe zona dobrogeana, V. Bistritei, V. Oltului superior, V. Jiului, V. Prahovei, Litoralul de la Constanta spre nord pana in Delta Dunarii
– Vai, lunci si zone costiere ce devin mai accesibile si atractive cicloturistic pe viitor: V. Dunarii, V. Somesului (aval de Gilau),
V. Oltului (si aval de Brasov), V. Argesului, V. Siretului, V. Prutului, V. Sucevei.

Sursa: Cotidianul

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,327FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente