Basescu a girat o lege a fostului ministru PD al Mediului prin care statul a fost pagubit cu zeci de milioane de dolari. Presedintele a scapat-o pe Sulfina Barbu si de dosarul penal.
Presedintele Traian Basescu a refuzat sa ceara urmarirea penala a fostului ministru PD al Mediului Sulfina Barbu, desi faptele de coruptie extrem de grave de care acesta era acuzat ii fusesera aduse la cunostinta printr-un probatoriu complex. Sulfinei Barbu i se imputa faptul ca, cu acordul ei, statul roman a fost prejudiciat cu zeci de milioane de euro.
De asemenea, fostul ministru al Mediului era acuzat ca s-a implicat in elaborarea Ordonantei de Urgenta 196/2005 si a Legii nr.105/2006 pentru Fondul de Mediu de pe urma carora au avut de castigat doar agentii rau-platnici. Basescu a refuzat sa ceara urmarirea penala fata de Sulfina Barbu desi cel care i-a adus la cunostinta gravele fapte ale fostului ministru, chiar directorul Administratiei Fondului de Mediu, fusese asigurat ca Parchetul va fi instiintat. In prezent, cauza se afla pe rolul instantei supreme.
Atat OUG-ul cat si proiectul de Lege, concepute la comanda politica si sub coordonarea directa a ministrului Barbu, ii favorizeaza acum pe agentii economici rau-platnici, ca debitori, prin prescrierea a zeci de milioane de euro.
La fel de grava a fost actiunea echipei ministrului Barbu de elaborare a textului OUG, prin care a fost eliminat Ministerul de Finante ca organ de urmarire a incasarilor taxelor de la contribuabilii Fondului de Mediu. In februarie 2006, directorul Administratiei Fondului de Mediu (AFM), economistul Gheorghe Ionel, l-a sesizat oficial pe presedintele Basescu asupra abuzului extrem de grav comis de ministrul Sulfina Barbu. Constrans de probatoriul dosarului privind modalitatea de fraudare a Fondului de Mediu, in aprilie 2006, secretarul de stat de la Administratia Prezidentiala, Gabriel Piscociu, a comunicat oficial denuntatorului ca „urmeaza sa fie sesizatpresedintele Romaniei, pentru a cere urmarirea penala a a membrului Guvernului”. Numai ca acest lucru nu s-a intamplat nici pana in prezent.
Desi fusese avertizat asupra pericolelor existente in Legea 105/2006, presedintele Traian Basescu a semnat promulgarea actului normativ. In aceste conditii, vazand ca demersul sau nu are nici un succes, directorul AFM s-a adresat cu plangere penala la Parchetul General, mai precis Serviciului de Anchete Speciale, abilitat sa ancheteze ministri in functie.
Procurorii, numiti tocmai de seful statului, au emis insa, asa cum era de asteptat, rezolutia de Neincepere a Urmaririi Penale cu nr.470/24.04.2007. NUP-ul a fost contestat de economistul Gheorghe Ionel la conducerea Parchetului General, care insa l-a mentinut prin rezolutia din 5 iunie 2007. Astfel, directorul AFM a fost nevoit sa se adreseze instantei supreme, printr-o cale procedurala paralela cu cea prin care presedintele Basescu ar fi putut sa actioneze cu avizul de urmarire penala, asa cum a facut in cazul altor ministri ce nu faceau parte din Partidul Democrat. Altfel spus, se observa ca Traian Basescu isi foloseste prerogativele prezidentiale in mod discriminatoriu, in functie de interesele sale politice.
Prescriptie pentru zeci de milioane de euro
Dupa cum spuneam, in pofida avertismentelor oficiale trimise de directorul AFM, Gheorghe Ionel la Ministerul Mediului si la Administratia Prezidentiala, ministrul Sulfina Barbu si fostul sau sef de partid, Traian Basescu, au promovat un text de lege care avea sa aduca in decembrie 2007 prescrierea a nenumarate datorii, in valoare de zeci de milioane de euro.
Favorizati au fost marii poluatori de mediu, precum importanti producatori de tigari si fabricanti de mase plastice, producatori si importatori de substante chimice periculoase care aveau imense datorii catre stat, la sfarsitul anului 2002. Presedintele Basescu era atentionat ca proiectul noii legi a mediului, bazata pe „OUG nr.196/2005” da puteri fiscale excesive Ministerului Mediului dar „elimina Ministerul de Finante din actiunea legala a acestuia de a urmari incasarea taxelor de la datornicii Fondului pentru Mediu, ca venit public din bugetul consolidat al statului si ca atributie impusa Ministerului de Finante de catre Codul de procedura fiscala”.
In acelasi document, ignorat in anul 2006 de presedintele Basescu, se mai acuza faptul ca „autorii ordonantei de urgenta nu au tinut seama de faptul ca Agentia pentru Fondul de Mediu nu dispune de personal calificat si structuri de specialitate in teritoriu care sa permita un control eficient asupra obligatiilor de plata inregistrate in ultimii ani de catre debitori”.
Complicitatea lui Stolojan
Desi era imputernicit de Constitutie sa-si dea avizul pentru inceperea urmaririi penale in cazurile de fraude si mari fapte de coruptie comise de guvernanti, presedintele Romaniei a clasat denunturile referitoare la sistemul de favorizare a operatorilor economici de mediu.
Traian Basescu mai era sesizat si asupra „modificarii taxei de ambalaje introduse de producatorii si importatorii de bunuri ambalate, de la 0,5 lei/kg la 1 leu/kg, ce reprezinta o concurenta neloiala intre operatorii economici ce preiau transferul european de responsabilitate in gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje”. Mai mult, s-a denuntat presedintelui Romaniei ca „plata anuala pentru ambalajele si anvelopele introduse pe piata constituie o forma de discriminare si o modalitate de concurenta neloiala, fata de ceilalti contribuabili, care isi platesc lunar obligatiile la Fondului de Mediu”. In plus, se mai invedera sefului statului sa nu aprobe proiectul de lege in cauza, deoarece „precizarile din OUG, referitoare la modul de constituire a veniturilor Fondul sunt contradictorii, neclare, generand confuzii si intrepretari”. Demersuri in zadar.
A fost sesizat si consilierul prezidential Theodor Stolojan, in data de 15 februarie 2006 (petitia cu nr.4760, cu revenire in data de 6 aprilie 2006). Dupa ce i s-a prezentat cu lux de amanunte mecanismul fraudarii Fondului de Mediu, consilierul Stolojan era intrebat: „Dupa ce se vor prescrie datorii de zeci de milioane de euro, in urma dezinteresului pentru urmarirea debitelor agentilor rau platnici, cine va suporta si cine va raspunde, in viitorul apropiat, de pierderile rezultate ca urmare a neachitarii taxelor de la Fondul de Mediu?”. Si ministrul Justitiei de atunci a fost avertizat asupra aberatiilor din prevederile OUG si ale viitorei legi, prin petitia inregistrata la MJ cu nr.29.412/23 martie 2006. Nici Monica Macovei, la fel ca si Theodor Stolojan, nu a miscat insa vreun deget.
Devalizarea Fondului de Mediu
„Mafia sta pe masa Guvernului Tariceanu”, acuza Basescu in anul 2006. „Se dau OUG-uri in favoarea grupurilor de interese”, mai avertiza presedintele tot in 2006 si 2007, sugerand ca cei din zona PNL ar fi beneficiarii acestor acte normative. Insa, acelasi presedinte Basescu nu a spus nici un cuvant despre OUG-ul Sulfinei Barbu sau despre modul in care s-a facut complice, impreuna cu ministrul PD, la fraudarea Fondului de Mediu.
Prezentam o parte din dosarul penal de la instanta suprema si din sesizarile oficiale trimise de directorul AFM, Gheorghe Ionel, catre presedintele Basescu, catre Theodor Stolojan in calitate de consilier prezidential, catre Curtea de Conturi si alte diverse comisii de specialitate din Parlamentul Romaniei, carora li s-a cerut si sesizarea DNA. In sesizarea adresata presedintelui Romaniei, inregistrata la Cotroceni cu nr.4760/15 februarie 2006, sunt descrise abuzurile in serviciu in dauna interesului public si posibilele fapte de coruptie comise de Sulfina Barbu, acuzata ca OUG nr. 196/2005 „deschide drumul devalizarii Fondului de Mediu”. Inaltul functionar al Ministerului Mediului Gheorghe Ionel i-a denuntat presedintelui Basescu „fapte de mare coruptie si de atentat la siguranta financiara si de mediu a statului”, precizandu-i ca OUG 196/2005 si legea fondului de mediu care i-a urmat au fost elaborate cu dedicatie, fiind impusa ministrului Sulfina Barbu de „anumite grupuri, formate din reprezentanti ai unor institutii, asociatii si mari agentii economice, cu interese economico-financiare de tip mafiot, care au intervenit si au influentat stoparea luarii unor decizii, in favoarea lor si detrimentul statului”.
Razbunarea ministrului
Dupa ce directorul Administratiei Fondului de Mediu, economistul Gheorghe Ionel, l-a somat, prin raport de serviciu, pe ministrul Sulfina Barbu, asupra nenorocirilor pe care le-a planuit prin OUG 196/2005, inaltul functionar din Ministerul Mediului s-a trezit dat afara din institutie.
Constatand razbunarea ministrului Mediului, instanta l-a repus in functie, dar intre timp Sulfina Barbu a schimbat organigrama institutiei, astfel ca Gheorghe Ionel nu si-a putut relua postul. Dupa procesul de contencios administrativ, Curtea de Apel Bucuresti, prin decizia ramasa irevocabila a judecatorului Carmen Maria Ilie, a dispus reincadrarea in functie a reclamantului. Instanta a constatat in acelasi timp ca directorul AFM a actionat in baza si sub protectia legii avertizorului asupra faptelor de coruptie, denuntand fapte conforme cu realitatea. Ministrul Sulfina Barbu primea raportul cu nr.103.906/2 februarie 2006, in care i se aduceau la cunostinta faptul ca OUG 196/2006 a generat sistemul profiturilor mari, dar neinvestite in protectia mediului. „Prin modificarea taxei pentru ambalajele introduse pe piata nationala, se creeaza avantaje net superioare ONG-urilor carora li se aproba transferul de repsonsabilitate pentru gestionarea ambalajelor si deseurilor, cum este cazul ECOROM AMBALAJE, o organizatie non-profit. Aceasta incaseaza diverse sume pentru cantitatea totala de ambalaje introduse pe piata, in baza contractelor incheiate cu operatorii care fac importuri de bunuri ambalate. Acest lucru reprezinta o concurenta neloiala intre ONG-urile autorizate si Administratia Fondului de Mediu. Acestor ong-uri li se mai creaza posibilitatea obtinerii de profituri mari, care nu mai sunt investite in domeniul protectiei mediului si devin necontrolabile de catre autoritatea publica centrala de protectia mediului”, se arata in raportul directorului AFM, musamalizat de ministrul Sulfina Barbu.
Afacerea deseurilor periculoase
Si afacerea ilicita a incinerarii deseurilor periculoase a fost prezentata ministrului Sulfina Barbu, la inceputul anului 2006, de catre reprezentantii Administratiei Fondului de Mediu. Sulfinei Barbu i se cerea socoteala pentru favorizarea, ca ministru, a „grupurilor de interese” care au reusit sa impuna abrogarea unor acte normative, care incomodau tocarea banului public: „Este extrem de interesant cum a ajuns pe masa Ministerului Mediului, apoi pe masa Guvernului si apoi s-a aprobat, cu temeiuri din vechea lege a Fondului de Mediu, acea HG 1862/2005. Aceasta prevede finantari din Fondul de Mediu pentru proiectul „Incinerarea deseurilor periculoase si sterilizarea deseurilor din activitati medicale, din 22 decembrie 2005, zi in care, tot de pe masa Guvernului a aparut OUG 196/2005, care abroga vechea lege a Fondului de Mediu”.
In finalul sesizarii, ministrul Sulfina Barbu era intrebat: „De ce grupurile de interese, care conduc acum Fondul de Mediu, nu au oprit de la publicare in Monitorul Oficial, pana la 20 ianuarie 2006, aceasta HG, care este nula de drept ?”
Ignorarea avizelor cerute de lege
Fostului ministru Sulfina Barbu i se imputa faptul ca in operatiunea de elaborare a actelor normative pentru Fondul de Mediu a actionat cu premeditare, si nicidecum cu nestiinta. La 1 februarie 2006, conducerea Administratiei Fondului de Mediu a semnalat, direct, Sulfinei Barbu, ca „analiza etapelor din circuitul de avizare a initiativei legislative pentru modificarea Fondului de Mediu demonstreaza foarte clar ca a actionat din anumite cauze nelegale, partinitoare, pentru rezolvarea anumitor interese, ca in final sa se propuna un proiect de lege, la data de 19 decembrie 2005, transformat in OUG la 22 decembrie 2005”. Este vorba de OUG care a fundamentat promovarea de catre ministrul Barbu a Legii nr.105/2006, aprobata cu ochii inchisi de presedintele Basescu. Se mai denunta atunci modul total ilegal in care s-a pus la cale aceasta afacere: „Proiectul OUG nr.196/2005, promovat si avizat de ministrul Barbu si transformat in lege cu ajutorului presedintelui Basescu, nu a fost avizat de ministrul de stat coordonator pentru activitate economica; de ministrul Muncii; de consiliul concurentei; de ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul; de Consiliul Economic si Social pentru stabilirea prevederilor fiscale (contributii, taxe, venituri)”.
Sursa: Ziua
