Romania are foarte putine suprafete cu vita-de-vie certificata ecologic. Cei mai mari viticultori eco sint societatea Pietrosaratii si Statiunea de Cercetare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru.
Potrivit statisticilor Ministe-ru-lui Agriculturii, in Ro-ma-nia existau anul trecut nu-mai 65,63 hectare de vita-de-vie certificata ca ecologica si alte 212,56 hectare aflate in perioada de con-versie. Suprafata certificata este im-partita, practic, intre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viti-cul-tura si Vinificatie Bujoru, din ju-detul Galati, si firma privata Pietrosaratii, care are vii eco in zona Pie-troasele, judetul Buzau. Pe linga cei doi „giganti”, mai sint vreo doi-trei temerari care au cite o jumatate de hectar sau un hectar, cu vita eco.
PRODUCATOR. Societatea Pietrosaratii se pregateste sa scoata pe piata, anul acesta, primele sticle cu vin din struguri eco, dupa ce anul trecut a vindut licoarea la vrac, in Franta si Danemarca. „Sintem inca la inceput. Ideea francezilor, care sint asociati in aceasta societate, a fost sa incepem cu inceputul, adica sa avem materia prima. Motiv pentru care partea de vinificatie n-a ajuns pina la ultima faza de dezvoltare. Abia anul acesta am pus o linie de imbuteliere la care inca lucram”, a declarat Cristina Staicu, directorul societatii. Pietrosaratii a inceput sa faca viticultura eco in anul 2003, iar in 2006 a primit certificarea ecologica. 2007 a fost primul an integral eco. Societatea are in zona Pietroasele 28 de hectare de vie eco pe rod, plus inca patru proaspat plantate anul trecut. „Producem numai ecologic, pentru ca noi chiar credem in acest sistem de productie. A fost ideea asociatului francez, care practica acest tip de viticultura si in Franta”, a explicat Staicu. Soiurile cultivate sint Pinot Noir si Chardone, dar societatea are si suprafete mai mici cu Feteasca Neagra si Merlot.
Viticultura eco nu este simpla. Ea presupune, in primul rind, ca produsele de intretinere a viei sa nu fie chimice. „In loc sa folosim pesticide de sinteza – produse chimice care actioneaza intrind in seva plantei -, folosim numai produse de contact ca sulful sau zeama bordeleza. Daca ploua, aceste produse sint spalate de pe planta, asa ca trebuie sa tratezi iar si iar. Daca e vreme buna, numarul tratamentelor e limitat, si costurile de intretinere pot fi chiar mai mici decit in agricultura conventionala. Dar cel mai adesea sint mult mai mari”, a spus Staicu. In plus, costurile de certificare sint destul de mari. Viile Pietrosaratii sint certificate de Eco-Cert International, un important certificator european, iar certificarea pentru cele 32 de hectare costa, anual, in jur de 2.500 de euro.
Vointa
La Statiunea Bujoru a ince-put sa se faca viticultura eco in 2001, pe patru hectare, in cadrul unui proiect de cercetare. La finalizarea proiectului, in 2003, Cristina Simion, directoarea Statiunii, a decis sa continue si a extins cultura eco la 35 de hec-tare de Merlot. Acestea au primit certificarea eco in 2006. Desi face vinificatie, statiunea nu detine linie de imbuteliere. „De aceea nu pot sa valorific vinul obtinut asa cum ar trebui. Am avut ce-reri pentru vin imbute-liat, dar nu pot sa vind decit vrac”, a de-cla-rat Simion. Ea a adaugat ca o linie de imbuteliere costa circa 200.000 de lei, bani pe care spera sa ii obtina printr-un proiect de finantare din fonduri europene. Pina atunci, cei care vor sa bea Merlot din stru-guri eco pot sa cum-pere vrac de la Statiune, la pret de vin conventional. Firma Naturalia a cumparat Merlot de la Bujoru, pe care l-a vindut prin magazinele din Bucuresti.
Pasiune
„Ca sa faci agricultura eco trebuie sa fii pasionat. In viticultura eco sint permise doar tratamente cu substante de contact care se duc la prima ploaie. Iar, daca ploua o saptamina, te uiti la vie cum se strica si nu poti face nimic”
Cristina Simion, director Statiunea Bujoru
Sursa: Jurnalul National
