Apele Romane: Rezerva de apa stocata in acumulari garanteaza necesarul de apa la valorile normale

Apele Romane: Rezerva de apa stocata in acumulari garanteaza necesarul de apa la valorile normale

Rezerva de apa stocata in acumulari garanteaza necesarul de apa la valorile normale pentru toti utilizatorii, nefiind necesara aplicarea Planului de restrictii si folosirea apei in perioade deficitare, informeaza, luni, Administratia Nationala „Apele Romane”.

Rezerva de apa stocata in acumulari garanteaza necesarul de apa la valorile normale. Nu este necesara aplicarea unui plan de restrictii (Imagine: Sebastian Sascau/Mediafax Foto)

„Apele Romane” precizeaza ca, in prezent, in cadrul bazinelor hidrografice nu se pune problema aplicarii Planului de restrictii si folosirea apei in perioade deficitare.

„Rezerva de apa bruta existenta in principalele acumulari, la nivel national are un volum de 3.009 milioane mc, reprezentand 72,6 la suta grad de umplere. Mentionam faptul ca, au aparut limitari la alimentarea cu apa de natura tehnologica, la sistemele de alimentare cu apa in regim centralizat, cu captare din surse subterane, in cadrul catorva localitati situate in bazinele hidrografice Prut, Siret si Jiu, avand in vedere scaderile nivelului acestor surse cat si posibile nisipari ale forajelor”, se arata in comunicatul transmis agentiei MEDIAFAX.

Administratia Nationala „Apele Romane” precizeaza ca monitorizeaza permanent volumul de apa stocat in lacurile de acumulare, astfel incat, pentru perioada urmatoare, rezerva de apa stocata in acumulari garanteaza necesarul apei brute la valorile normale pentru toti utilizatorii: populatie, industrie, energie, agricultura, piscicultura si agrement.

Potrivit datelor emise de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, situatia hidrologica arata ca pe rauri debitele au fost in crestere usoara ca urmare a efectului combinat al precipitatiilor cazute in interval si propagarii pe raurile: Viseu, Iza, Tur, Somes si unii afluenti ai sai (Sieu, Ilisua, Lapus), Ialomita, Buzau, Rm. Sarat, Putna, Trotus, Bistrita, Moldova, Suceava, Jijia, cursurile superioare ale raurilor: Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Mures si unii afluenti ai sai (Toplita, Rastolita, Gurghiu), Aries, Prut, cursul superior si mijlociu al Oltului si unii afluenti ai sai (Raul Negru, Casin, Covasna, Teliu, Baraolt, Arpasul Mare, Arpasul Mic), unii afluenti ai Argesului (Bratia, Raul Targului) si cursul inferior al Jiului.

Pe cursul mijlociu si inferior al Muresului debitele au fost in scadere, iar pe celelalte rauri debitele au fost stationare.

„Se inregistreaza fenomenul de «sec» pe unele rauri din bazinul inferior al Oltului (Cungrea Mica, Cungrea Mare, Mamu, Beica, Teslui, Gemartalui), pe raul Susita – sector aval Straoane-confluenta rau Siret-judetul Vrancea, Cracau – sector Slobozia-judetul Neamt, Putna intre comuna Bolotesti-sat Purcelesti si comuna Vanatori-sat Mircesti – judetul Vrancea si pe unele rauri din bazinele hidrografice ale Barladului si Prutului”, se precizeaza in comunicat.

Potrivit sursei citate, debitele se situeaza sub mediile multianuale lunare, cu coeficienti moduli cuprinsi intre 20-80 la suta din mediile multianuale lunare, mai mici (sub 20 la suta) pe unele rauri din bazinul hidrografic Somes (Ilisua, Lonea), pe Crasna superioara, unii afluenti ai Crisului Alb (Sighisoara), Crisului Negru (Holod, Teuz), Crisului Repede (Iad), Muresului (Comlod, Iara, Feernic, Visa, Domald, Secas, Galda, Ampoi, Sebes, Pian), Oltului inferior, pe Rm.Sarat, Barlad si unii afluenti ai Prutului (Miletin, Bahluet, Elan si Chineja).

Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se situeaza sub cotele de atentie.

Pe Dunare, debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) a fost in scadere, avand valoarea de 3.100 mc/s, sub media multianuala a lunii august (4.300 mc/s).

„Aval Portile de Fier debitele au fost in scadere pe sectoarele Gruia-Bechet si Zimnicea-Tulcea si stationare pe sectorul Corabia-Tr. Magurele”, se mai arata in comunicat.

Prognoza hidrologica pe rauri si Dunare pana marti dimineata arata ca, pe rauri, debitele vor fi in crestere datorita efectului combinat al precipitatiilor prevazute si propagarii pe raurile: Viseu, Iza, Tur, cursurile mijlocii ale Somesului, Muresului si Oltului, cursurile inferioare ale raurilor Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Trotus, Moldova, cursul mijlociu si inferior al Ialomitei, cursul superior si mijlociu al Bistritei si cursul superior al Prutului.

„Pe cursurile superioare ale raurilor Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, si Mures, pe Crisul Alb si pe cursul inferior al Muresului debitele vor fi in scadere usoara, iar pe celelalte rauri vor fi stationare. Sunt posibile mici cresteri de niveluri si debite pe unele rauri din nordul tarii si zona de munte datorita averselor prognozate. Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie”, precizeaza sursa citata.

Pe Dunare, se asteapta ca debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) sa fie in scadere (3.000 mc/s), acelasi lucru fiind asteptat si in aval Portile de Fier.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *