Atac la plamanul verde al Clujului
Atac la plamanul verde al Clujului

Administratorii zonei Fagetul Clujului – Valea Morii vor sa mareasca aria protejata si sa introduca aici restrictii prin ordin ministerial. Principalele agresiuni inregistrate sunt constructiile de tot felul, arderea pasunilor, suprapasunarea, desecarea mlastinilor. Cine incalca reglementarile va plati amenzi de pana la 60.000 de lei sau chiar va face inchisoare.

O cercetare sociologica realizata pe locuitorii din trei zone cuprinse in reteaua Natura 2000, Fagetul Clujului – Valea Morii, Somesul Mic si Poienile de la Sard, in vederea elaborarii planurilor de management, releva faptul ca proprietarii vor inregistra pierderi financiare pentru ca terenurile lor sunt cuprinse in interiorul acestora si le este interzisa taierea arborilor din paduri. Desi majoritatea au cunostinte despre regimul ariilor respective, cei mai multi nu au stiut sa mentioneze nici macar o specie de plante sau animale protejate de acolo. Pentru ca administrarea unui sit Natura 2000 se realizeaza fara sprijin de stat, custodele trebuie sa asigure resursele materiale si umane. Fagetul Clujului include municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Ciurila, Feleacu, Tureni; Somesul Mic – municipiul Dej si comunele Mintiu Gherlii, Mica, iar Poienile de la Sard – comuna Baciu.

Printre speciile amenintate cu disparitia se numara vidra, aflata in zona protejata a Somesului Mic, care are nevoie de apa de calitate, bogata in peste si nevertebrate, broasca testoasa de balta – prezenta in Somesul Mic si mai putin in Valea Morii – ce traieste in apa curata in care sa gaseasca insecte de apa, moluste, amfibieni, sau buhaiul de balta cu burta rosie. Specialistii atrag atentia ca principalul dusman al acestei testoase nu este omul, ci chiar broasca testoasa cu urechi rosii adusa din America si eliberata in apele Clujului de proprietari. Vidra incepe sa dispara din cauza arderii vegetatiei de pe maluri, cosit si depozitarea gunoaielor. Buhaiul de balta este in pericol in urma poluarii apei, a restrangerii zonelor umede si a secetei.

Cel mai important scop al planului de management este de a asigura supravietuirea speciilor protejate si de a imbunatati starea naturala a zonei. Activitatile umane nu sunt interzise, insa e nevoie de restrictii rezonabile, considera specialistii care au participat la elaborarea lui. Administratorii Fagetului Clujului atrag atentia ca arderea zonelor de miriste, stufaris si fanate reprezinta contraventii si se pedepseste cu amenzi de 3-6.000 de lei pentru persoane fizice, de 25-50.000 pentru cele juridice, iar in aria protejata ele constituie infractiuni, cu cel putin trei luni de inchisoare daca reprezinta pericol pentru oameni, animale si plante. Dupa aprobarea planului, prevederile sale vor deveni obligatorii pentru toti proprietarii care desfasoara activitati agricole in zona protejata, pentru investitori si pentru locuitori.

“Ariile protejate mici sunt cele mai vulnerabile, mai ales in situatia Fagetului, o zona in care natura inca isi gaseste refugiu langa o metropola a Romaniei. Cele mai mari amenintari pentru Faget sunt extinderea intravilanului, cu defrisari de arbori si arbusti, suprapasunarea cu ovine, secarea mlastinilor si extinderea stufului prin incalzirea globala, taierea arinisurilor, vizitatorii necontrolati care intra pe poteci nu neaparat marcate, devierile de ape prin constructii si drenaje, speciile invazive aduse din alte parti, impaduririle cu alte specii decat cele din zona, drumul de centura propus, bazinul de captare, poluarea cu deseuri”, remarca specialistii. Acestia sustin ca planul de management va cuprinde si bugetul necesar pentru toate activitatile propuse. Arheologul Dinu Bedereu a subliniat ca Fagetul include asezari eneolitice, dacice, iar aici s-a gasit singurul colt de mamut din zona Clujului, ce ar putea fi introduse in circuitul turistic. Ei atrag, insa, atentia asupra vanatorilor de comori care si-au intensificat activitatea cu detectoare de metal.

Proiectul pentru managementul celor trei arii protejate din judet, cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, este derulat in perioada 2013-2015, fiind coordonat de cercetatorii biologi si ecologi de la Universitatea Babes-Bolyai reuniti in cadrul asociatiei Apathy Istvan Egyesulet (AIR). Natura 2000 este o retea ecologica europeana ce reprezinta un sistem de habitate naturale valoroase de pe continent al carei scop este conservarea speciilor periclitate, mentinerea biodiversitatii, conservarea habitatelor de mici dimensiuni amenintate cu disparitia si cuprindea 26.000 de arii in 2007, o cincime din suprafata Uniunii Europene. In Romania ele ocupa 23% din teritoriul tarii, iar in Cluj exista 21 de arii speciale de conservare si cinci de protectie speciala avifaunistica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here