Braconajul sălbatic cu plase chinezeşti şi curent electric lasă Delta Dunării fără peşte
Braconajul salbatic cu plase chinezesti si curent electric lasa Delta Dunarii fara peste

„Are balta peste!!” Suntem obisnuiti sa auzim aceasta sintagma echivalenta bogatiei. Hai sa incercam sa o transpunem, la propriu, situatiei din Delta Dunarii. Oricine are o legatura cu Delta Dunarii realizeaza ca re­sur­se­le naturale sunt in cadere libera. Intrebati orice pescar sportiv, care are in mod natural tendinta de a exa­gera in privinta capturilor, si va va spu­ne ca in recenta excursie in Delta Du­narii „n-a prea tras”.

Localnicii, pescari din tata in fiu, re­gasesc doar in amintiri vremurile bune in care barcile lor erau pline de peste. Cine a mai pescuit in Delta Dunarii salau mare, crap salbatic la peste 5 kg, exemplare uriase de somn? Motivele pentru care resursele piscicole ale Deltei sunt pe cale de a se epuiza sunt complexe. La aceasta situatie a contribuit in primul rand reducerea zonelor de reproducere naturala a pestelui prin indiguirea unor mari suprafete atat din Delta, cat si din Lunca Dunarii in perioada in care regimul comunist dorea transformarea Deltei in sursa de produse agricole. Apoi a urmat poluarea accentuata a Dunarii, construirea barajelor de pe Dunare si, nu in ulti­mul rand suprapescuitul.

„Suprapescuit suna stiintific. In realitate este o notiune extrem de simpla. Este vorba despre pescuitul fara nici un control din anii de dupa 1989, caci eram liberi, nu-i asa si nimeni nu avea curajul sa incerce sa pu­na ordine in „democratia abuziva” din Delta Dunarii. Tot suprapescuit inseamna si braconajul salbatic, cu toa­te formele sale (cu plase monofila­ment, importate din China si Turcia sub denumirea inofensiva de „plase ornamentale” sau, mai grav, cu apa­rate sofisticate alimentate cu curent electric care omoara tot in raza lor de ac­tiune)”, ne-a declarat Virgil Mun­tea­nu, vicepresedintele Asociatiei Mis­carea de Rezistenta. Munteanu este familiarizat cu situatia din Delta Dunarii deoarece a fost guvernator al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

„Nu trebuie sa uitam ca din apele Del­tei s-a tot luat fara sa se puna ni­mic inapoi. Ati vazut oare vreo ac­ti­u­ne a autoritatilor statului, pompos re­prezentate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, institutie subordonata Ministerului Me­diului de a cheltui ceva bani pentru re­facerea stocurilor de peste?”, spune Mun­teanu. In schimb, ARBDD a fi­nantat cu bani publici in perioada de cri­za si recesiune din anul 2010 pro­iectul de „Extindere sala de confe­rin­te si spatii de cazare la Centrul de Instruire Ecologica de la Uzlina”. Suma alocata de la bugetul de stat a avut o valoare de 3.941.000 lei.

„Mai sunt oameni care isi amin­tesc ca, intr-un trecut nu foarte in­de­partat, la baza de cercetare a Ins­ti­tu­tului National de Cercetare de la Eni­sala se produceau in fiecare an mii de cuiburi de icre embrionate de sa­­lau care erau deversate in comple­xul Razim – Sinoie. Intrebati lo­cu­i­to­rii din Jurilovca sau Sarichioi cat sa­lau mai este in Razim”, a adaugat el.

Munteanu spune ca anual se ra­por­teaza o captura de peste de 150 de to­ne de la Razim, la care se mai adauga alte 300 de tone de peste bra­co­nat. „Pai, 450 de tone de peste pescuit din Razim este o gluma, stiut fiind faptul ca niciodata Complexul Ra­zim – Sinoie nu au produs mai pu­tin de 1.000 de tone. Dar ce sa te mai miri cand guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii declara la in­ce­putul anului 2011 ca piata neagra este alimentata de 5.000 de tone de pes­te anual, in situatia in care cantita­tea pescuita legal nu depaseste 2.500 tone!”, a mai comentat Munteanu.

Estimarile acestuia sunt sustinute si de cifrele prezentate de Institutul de Cercetare Delta Dunarii. Pestele capturat ilegal a reprezentat, in anul 2010, 75% din intrega cantitate de pes­te pescuita in Delta Dunarii, po­tri­vit datelor furnizate de Institut. Cresterea braconajului este mai mult decat ingrijoratoare. Acelasi Institut arata in anul 2003 ca piata neagra primea doar 20% din intrega cantitate de peste pescuita intr-un an in Delta. Cu o crestere a braconajului de la 20% la 75%, nu e de mirare ca pestele a ajuns pe cale de disparitie in Delta.

Cum s-a ajuns in aceasta situatie in conditiile in care de combaterea braconajului in Delta Dunarii se ocupa cinci institutii? Garda de Mediu, Inspectia Piscicola, agentii ecologi ai Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Politia Deltei si Politia de Frontiera ar trebui sa lu­­creze toate pentru oprirea bracona­ju­lui. Care sunt rezultatele? Cresterea pie­tei negre de la 20% la 75% din can­­titatea de peste pescuita. Nici unul dintre conducatorii acestor institutii nu a fost tras la raspundere si ocupa in continuare posturi caldute de unde dau declaratii despre situatia dramati­ca a resursei piscicole din Delta Du­na­rii cu o nonsalanta greu de explicat. „Ii mai pasa oare cuiva ca di­mi­­nu­a­rea re­sursei piscicole din Delta va avea ur­mari grave asupra po­pu­la­ti­ilor de pasari care se hranesc cu pes­te? Exista in­dicii clare ca cea mai mare atractie a Deltei reprezentata de cele 325 spe­cii de pasari este in de­clin”, atrage atentia vicepresedintele Miscarii de Rezistenta. Si localnicii Deltei vor gasi din ce in ce mai greu resurse care sa le asi­gu­re existenta. „E adevarat ca sunt mai putin de 15 mii de oameni care, poa­­te, nu prezinta interes electoral, dar sunt si ei parte a Deltei Du­narii. Sa fi uitat Administratia Re­zer­vatiei ca are obligatia sa aplice pro­gra­­mul „Omul si Biosfera” al UNESCO? Nu, in acest caz nu mai este vorba doar de in­­­competenta. Este vorba de indife­ren­ta si nepasarea crasa a au­to­ri­ta­ti­lor res­ponsabile de administrarea ce­lei mai importante rezervatii na­turale din Europa”, a concluzio­nat Mun­teanu. Avand in vedere aceasta stare, Aso­ciatia Miscarea de Rezistenta va se­siza conventiile internationale in care Rezervatia Biosfe­rei Delta Du­na­rii este membru, precum si Comisia Eu­ropeana pentru a so­­licita o implicare activa in pro­ble­ma­tica deosebit de grava a Deltei. Pentru ca, daca au­to­ri­tatile romane nu sunt in stare sa ad­ministreze Delta Dunarii, atunci poate institutiile europene si internationale o vor face.

Noua lege a Deltei deschide calea distrugerii
Noua lege a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost in cele din urma pu­blicata in Monitorul Oficial, dupa ce la inceputul lunii iunie a fost trimisa spre promulgare presedintelui Romaniei. Vreme de 20 de ani, Adminis­tra­tia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost condusa, in conformitate cu Legea 82/1993, de Consiliul Stiintific. Aceasta structura fusese creata tocmai pentru a se evita implicarea politicului in deciziile privind administra­rea celei mai importante zone naturale din Romania. Noua lege stabileste cum „Conducerea Administratiei Rezervatiei este realizata de guvernator… numit si revocat din functie… prin decizie a primului-ministru”, iar activitatea Administratiei este „indrumata” de Consiliul Stiintific. Aceasta modificare lasa loc politizarii ARBDD. Pana acum, membrii Colegiului executiv (organismul de conducere executiva a Administratiei) erau numiti prin ho­ta­rare de guvern. In noua lege, acestia vor fi numiti de guvernator. Noua lege modifica modul de delimitare a zonarii functionale care se poate face „prin planul de management al rezervatiei”. „Planul de management” poate fi schimbat mult mai usor in functie de interesele vremelnice ale conducatorilor rezervatiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here