„Are balta peste!!” Suntem obisnuiti sa auzim aceasta sintagma echivalenta bogatiei. Hai sa incercam sa o transpunem, la propriu, situatiei din Delta Dunarii. Oricine are o legatura cu Delta Dunarii realizeaza ca resursele naturale sunt in cadere libera. Intrebati orice pescar sportiv, care are in mod natural tendinta de a exagera in privinta capturilor, si va va spune ca in recenta excursie in Delta Dunarii „n-a prea tras”.
Localnicii, pescari din tata in fiu, regasesc doar in amintiri vremurile bune in care barcile lor erau pline de peste. Cine a mai pescuit in Delta Dunarii salau mare, crap salbatic la peste 5 kg, exemplare uriase de somn? Motivele pentru care resursele piscicole ale Deltei sunt pe cale de a se epuiza sunt complexe. La aceasta situatie a contribuit in primul rand reducerea zonelor de reproducere naturala a pestelui prin indiguirea unor mari suprafete atat din Delta, cat si din Lunca Dunarii in perioada in care regimul comunist dorea transformarea Deltei in sursa de produse agricole. Apoi a urmat poluarea accentuata a Dunarii, construirea barajelor de pe Dunare si, nu in ultimul rand suprapescuitul.
„Suprapescuit suna stiintific. In realitate este o notiune extrem de simpla. Este vorba despre pescuitul fara nici un control din anii de dupa 1989, caci eram liberi, nu-i asa si nimeni nu avea curajul sa incerce sa puna ordine in „democratia abuziva” din Delta Dunarii. Tot suprapescuit inseamna si braconajul salbatic, cu toate formele sale (cu plase monofilament, importate din China si Turcia sub denumirea inofensiva de „plase ornamentale” sau, mai grav, cu aparate sofisticate alimentate cu curent electric care omoara tot in raza lor de actiune)”, ne-a declarat Virgil Munteanu, vicepresedintele Asociatiei Miscarea de Rezistenta. Munteanu este familiarizat cu situatia din Delta Dunarii deoarece a fost guvernator al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
„Nu trebuie sa uitam ca din apele Deltei s-a tot luat fara sa se puna nimic inapoi. Ati vazut oare vreo actiune a autoritatilor statului, pompos reprezentate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, institutie subordonata Ministerului Mediului de a cheltui ceva bani pentru refacerea stocurilor de peste?”, spune Munteanu. In schimb, ARBDD a finantat cu bani publici in perioada de criza si recesiune din anul 2010 proiectul de „Extindere sala de conferinte si spatii de cazare la Centrul de Instruire Ecologica de la Uzlina”. Suma alocata de la bugetul de stat a avut o valoare de 3.941.000 lei.
„Mai sunt oameni care isi amintesc ca, intr-un trecut nu foarte indepartat, la baza de cercetare a Institutului National de Cercetare de la Enisala se produceau in fiecare an mii de cuiburi de icre embrionate de salau care erau deversate in complexul Razim – Sinoie. Intrebati locuitorii din Jurilovca sau Sarichioi cat salau mai este in Razim”, a adaugat el.
Munteanu spune ca anual se raporteaza o captura de peste de 150 de tone de la Razim, la care se mai adauga alte 300 de tone de peste braconat. „Pai, 450 de tone de peste pescuit din Razim este o gluma, stiut fiind faptul ca niciodata Complexul Razim – Sinoie nu au produs mai putin de 1.000 de tone. Dar ce sa te mai miri cand guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii declara la inceputul anului 2011 ca piata neagra este alimentata de 5.000 de tone de peste anual, in situatia in care cantitatea pescuita legal nu depaseste 2.500 tone!”, a mai comentat Munteanu.
Estimarile acestuia sunt sustinute si de cifrele prezentate de Institutul de Cercetare Delta Dunarii. Pestele capturat ilegal a reprezentat, in anul 2010, 75% din intrega cantitate de peste pescuita in Delta Dunarii, potrivit datelor furnizate de Institut. Cresterea braconajului este mai mult decat ingrijoratoare. Acelasi Institut arata in anul 2003 ca piata neagra primea doar 20% din intrega cantitate de peste pescuita intr-un an in Delta. Cu o crestere a braconajului de la 20% la 75%, nu e de mirare ca pestele a ajuns pe cale de disparitie in Delta.
Cum s-a ajuns in aceasta situatie in conditiile in care de combaterea braconajului in Delta Dunarii se ocupa cinci institutii? Garda de Mediu, Inspectia Piscicola, agentii ecologi ai Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Politia Deltei si Politia de Frontiera ar trebui sa lucreze toate pentru oprirea braconajului. Care sunt rezultatele? Cresterea pietei negre de la 20% la 75% din cantitatea de peste pescuita. Nici unul dintre conducatorii acestor institutii nu a fost tras la raspundere si ocupa in continuare posturi caldute de unde dau declaratii despre situatia dramatica a resursei piscicole din Delta Dunarii cu o nonsalanta greu de explicat. „Ii mai pasa oare cuiva ca diminuarea resursei piscicole din Delta va avea urmari grave asupra populatiilor de pasari care se hranesc cu peste? Exista indicii clare ca cea mai mare atractie a Deltei reprezentata de cele 325 specii de pasari este in declin”, atrage atentia vicepresedintele Miscarii de Rezistenta. Si localnicii Deltei vor gasi din ce in ce mai greu resurse care sa le asigure existenta. „E adevarat ca sunt mai putin de 15 mii de oameni care, poate, nu prezinta interes electoral, dar sunt si ei parte a Deltei Dunarii. Sa fi uitat Administratia Rezervatiei ca are obligatia sa aplice programul „Omul si Biosfera” al UNESCO? Nu, in acest caz nu mai este vorba doar de incompetenta. Este vorba de indiferenta si nepasarea crasa a autoritatilor responsabile de administrarea celei mai importante rezervatii naturale din Europa”, a concluzionat Munteanu. Avand in vedere aceasta stare, Asociatia Miscarea de Rezistenta va sesiza conventiile internationale in care Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este membru, precum si Comisia Europeana pentru a solicita o implicare activa in problematica deosebit de grava a Deltei. Pentru ca, daca autoritatile romane nu sunt in stare sa administreze Delta Dunarii, atunci poate institutiile europene si internationale o vor face.
Noua lege a Deltei deschide calea distrugerii
Noua lege a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost in cele din urma publicata in Monitorul Oficial, dupa ce la inceputul lunii iunie a fost trimisa spre promulgare presedintelui Romaniei. Vreme de 20 de ani, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost condusa, in conformitate cu Legea 82/1993, de Consiliul Stiintific. Aceasta structura fusese creata tocmai pentru a se evita implicarea politicului in deciziile privind administrarea celei mai importante zone naturale din Romania. Noua lege stabileste cum „Conducerea Administratiei Rezervatiei este realizata de guvernator… numit si revocat din functie… prin decizie a primului-ministru”, iar activitatea Administratiei este „indrumata” de Consiliul Stiintific. Aceasta modificare lasa loc politizarii ARBDD. Pana acum, membrii Colegiului executiv (organismul de conducere executiva a Administratiei) erau numiti prin hotarare de guvern. In noua lege, acestia vor fi numiti de guvernator. Noua lege modifica modul de delimitare a zonarii functionale care se poate face „prin planul de management al rezervatiei”. „Planul de management” poate fi schimbat mult mai usor in functie de interesele vremelnice ale conducatorilor rezervatiei.
