ANPA cheltuieste milioane de euro pentru un program de repopulare a Dunarii cu sturioni neagreat de specialisti
braconajul de sturion

Acestia il considera ineficient si periculos pentru mediul salbatic. Una din firmele care este platita pentru a livra pui nascuti in captivitate este cercetata pentru braconaj la sturion. Astfel, o femela de morun, in loc sa se afle in bazinul de reproducere din spatele unui hotel din Uzlina, cum pretindeau cei de la firma acuzata, a fost descoperita intr-un frigider, eviscerata, iar caviarul se volatilizase. De asemenea, peste 100 de exemplare au fost recoltate in baza unor autorizatii speciale de pescuit.Presedintele agentiei nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Gheorghe stefan, a declarat ca va continua, si in acest an, repopularea Dunarii cu sturioni. stefan spune ca ANPA va cheltui, si anul acesta, un milion de euro pentru deversarea a aproximativ 100.000 de pui de morun, nisetru si pastruga in apele fluviului.

Este pentru al treilea an consecutiv cand se realizeaza astfel de actiuni, desi specialistii Institutului National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii”, care monitorizeaza de mai multe decenii sturionii de Dunare, se opun repopularii fluviului cu pui nascuti in captivitate. Ei sustin ca aceasta actiune costisitoare ar fi ineficienta si periculoasa pentru mediul salbatic din Delta Dunarii. Specialistii s-au opus si opririi pescuitului de sturioni, motivand ca astfel se va incuraja braconajul, iar specia va fi si mai grav periclitata.Amintim ca ANPA a oprit, in urma cu doi ani, pescuitul sturionilor din Dunare pe o perioada de zece ani, motivand ca astfel va fi salvata de la disparitie aceasta specie foarte valoroasa.

Dupa interzicerea pescuitului sturionilor, ANPA a emis, in fiecare an, autorizatii speciale pentru pescuitul unor exemplare din aceasta specie in vederea capturarii reproducatorilor. Anul acesta, pe teritoriul ARBDD s-au emis patru astfel de autorizatii si exista documente de captura pentru 100 de sturioni. Paul Cononov, guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” (ARBDD), a declarat ca „femelele de morun, nisetru si pastruga capturate in primavara acestui an au ajuns in fermele de reproducere de la Isaccea si de la Uzlina”. Constantin Enache, directorul sucursalei Tulcea a ANPA, sustine ca „firmele in cauza au produs pui de morun, nisetru si pastruga, care urmeaza sa fie deversati, pana la finele acestui an, in fluviu”. Un pui viu de sturion, cu o lungime de 10 cm, a fost achizitionat anul trecut de ANPA cu 10 euro, la acest pret s-a mai adaugat inca un euro pentru implantarea in corpul puiului de sturion a unui cip pentru monitorizarea acestuia in mediul salbatic.In ultimii doi ani, programul de repopulare a Dunarii cu pui vii de sturion produsi in captivitate a declansat mai multe scandaluri. Din cauza opozitiei cercetatorilor, ARBDD a refuzat sa emita autorizatii de mediu pentru astfel de deversari, dar puii au fost aruncati in Dunare si firmele care i-au produs au incasat milionul de euro din bugetul Ministerului Agriculturii.

Un alt scandal a fost generat de Garda de Mediu si de Garda Financiara la Uzlina. Administratorii uneia dintre firmele implicate in afacere au fost acuzati de Garda de Mediu si de Garda Financiara ca, sub paravanul reproducerii artificiale a sturionilor, ar fi braconat o femela de morun cu o greutate de 200 de kilograme, de la care ar fi extras ilegal peste 20 de kilograme de icre negre. Comisarii au intocmit acte de constatare prin care demonstrau ca morunul ar fi fost prins fara autorizatie de captura. Conform acestor constatari, femela de morun, in loc sa se afle in bazinul de reproducere din spatele unui hotel din Uzlina, cum pretindeau cei de la firma acuzata, a fost descoperita intr-un frigider, eviscerata, iar caviarul se volatilizase, existand suspiciunea ca icrele negre ar fi fost vandute pe piata neagra. La solicitarea comisarilor de mediu a fost golit „bazinul de reproducere” si s-a constatat ca firma din Uzlina mai detinea, ilegal, in bazinul de reproducere, inca cinci sturioni neinregistrati drept capturi la ARBDD. Aceste constatari ale comisarilor fac obiectului unui dosar penal de braconaj piscicol. Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea a comunicat ca „dosarul privind braconarea sturionilor la Uzlina a fost inregistrat in martie 2007, sesizarea a fost facuta de Prefectura Tulcea, dar nu a fost pusa vreo persoana sub acuzare pentru ca nu exista probe suficiente”.In timp ce procurorii mai cauta probe privind acest caz de braconaj, despre care comisarii Garzii de Mediu si cei ai Garzii Financiare sustin ca au fost depuse la dosar de Prefectura Tulcea, firma din Uzlina a fost autorizata si in acest an sa reproduca artificial sturionii de Dunare. Viorel Munteanu, administratorul acestei firme, a declarat ca „activitatea de capturare si de reproducere a sturionilor de la Uzlina se desfasoara legal si sub supravegherea ANPA”.Paul Cononov, guvernatorul ARBDD, a mai declarat ca „nu exista vreun motiv legal pentru a nu emite autorizatie de mediu acestei firme pentru capturarea sturionilor in vederea reproducerii si pentru statia de reproducere”.

Costel Ifrim, comisarul-sef al Comisariatului ARBDD al Garzii de Mediu, il contrazice pe guvernator, afirmand ca „firma din Uzlina a capturat, anul trecut, fara autorizatie mai multi sturioni care au fost gasiti in bazinul golit la insistentele noastre. Desi exista aceste probe clare, ARBDD nu a ridicat autorizatiile de mediu, ci le-a reinnoit la inceputul acestui an”. Intransigenta comisarului-sef Ifrim in acest caz de braconaj si in altele ramase, de asemenea, nepedepsite de autoritatile de mediu si de justitie nu a ramas fara repercusiuni. In urma cu cateva luni, Costel Ifrim a fost revocat din functie de catre presedintele Garzii Nationale de Mediu si inlocuit cu un comisar din Galati. Deoarece decizia de revocare nu a fost motivata, Costel Ifrim s-a adresat instantei de judecata si, dupa cateva luni, a fost repus in functie. Firma din Uzlina a capturat, anul trecut, fara autorizatie, mai multi sturioni care au fost gasiti in bazinul golit la insistentele noastre. Desi exista aceste probe clare, ARBDD nu a ridicat autorizatiile de mediu, ci le-a reinnoit la inceputul acestui an.

„Costel Ifrim- Ineficienta
Mircea Staras, directorul stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii”, a declarat ca „monitorizarile pe care le-am realizat in ultimii ani cu sprijinul comunitatilor de pescari de sturioni arata ca si in cazul reproducerii in mediul natural in Dunare, sub 10 la suta din puii de sturion ajung in mediul marin pentru a se dezvolta. Probabil ca proportia este cu mult mai mica la cei din fermele de acvacultura. Cert este ca, dupa trei ani de la prima deversare de pui vii produsi in captivitate, nu a fost capturat nici un sturion marcat special la deversare. Acest fapt spune foarte mult despre eficienta repopularii. Solutia pentru salvarea acestei specii este acvacultura, dar nu pentru repopulare, cum se intampla acum in Delta, ci pentru producerea carnii si a caviarului, care ar scadea presiunea pe capturile din mediu salbatic”.

– Afaceri banoase
In timp ce piscicultorii din Delta Dunarii nu sunt interesati de cresterea sturionilor in captivitate pentru comercializarea carnii si a icrelor negre, aceasta activitate se dezvolta in alte zone care nu au traditie piscicola. Gheorghe stefan, presedintele ANPA, a declarat ca au fost autorizate opt ferme piscicole pentru cresterea sturionilor, toate in afara Deltei. Acestea se afla in judetele Timis, Brasov, Mehedinti, Neamt, Calarasi si in satul Horia de la poalele Muntilor Macin, din judetul Tulcea. Pentru amenajarea fermelor s-au utilizat fonduri de la Uniunea Europeana. Conform ANPA, costul unei astfel de ferme, care are un helesteu de un hectar si o sursa naturala de alimentare cu apa, este intre 20.000 si 50.000 euro. Costurile investitiilor se pot recupera rapid dupa ce puii de sturion ajung la maturitate, pentru ca un kilogram de carne se vinde cu 400 lei, iar unul de caviar, cu 600 de euro.

– Amenajari abandonate
In Delta Dunarii, inainte de 1990, au fost amenajate pentru piscicultura 40.000 hectare. In prezent, doar 15.000 de hectare din aceste helestee se mai utilizeaza pentru cresterea pestilor. Romulus stiuca, directorul Institutului „Delta Dunarii”, sustine ca firmele care au concesionat acest teren de la Consiliul Judetean Tulcea au scos apa din bazinele piscicole si le-au transformat pe acestea in terenuri agricole. „Cu investitii foarte mici, aceste bazine ar putea fi transformate in crescatorii de sturioni si astfel s-ar reduce presiunea pe sturionii din mediul salbatic. Pentru ca braconajul aduce venituri mari, nu exista interes pentru convertirea elesteelor abandonate in crescatorii de sturioni”, a spus Stiuca.

Sursa: Universul Padurii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here