Cât de independentă energetic este Europa şi care este locul României pe harta rezervelor de combustibili
Cat de independenta energetic este Europa si care este locul Romaniei pe harta rezervelor de combustibili

Revenirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, de la care UE cumpara 36% din importurile totale de gaze naturale si 30% din cele de petrol, perturbarile livrarilor de gaze rusesti devenite deja traditionale pe timp de iarna si tendinta Germaniei de a favoriza proiectele de energie rusesti in detrimentul celor europene scot in evidenta necesitatea diversificarii surselor de combustibili si a maririi gradului de independenta energetica al Europei, dar si al Romaniei.

Comisia Europeana a atentionat luna trecuta Romania, Estonia, Olanda, Bulgaria, Spania Slovacia, Cipru si Luxemburg ca actioneaza prea lent pentru liberalizarea pietei energiei si a avertizat ca aceste tari ar putea fi amendate de Curtea Europeana de Justitie daca nu implementeaza reformele cerute de UE.

Romania si Estonia sunt insa printre tarile din UE cu cel mai redus grad de dependenta de importurile de energie, mai mare doar decat cel al Danemarcei. Din 2007 pana in 2009, Romania si-a redus gradul de dependenta de la 31,5% la 20,3%, potrivit unui raport al CE. Media in UE este de aproape 54%.

Ingrijorator este faptul ca printre statele im­portante cu cea mai mare dependenta de importurile de energie figureaza Spania, Irlanda, Italia si Portu­galia, economii cu probleme care ar fi lovite sever de scumpirea preturilor combustibililor.

CE considera ca privatizarea retelelor de distri­butie va intari inde­pen­denta si puterile autoritatilor nationale de regle-mentare si va imbunatati „functio­nalitatea pietelor de retail in beneficiul consuma­torilor”, scrie agetia UPI.

Rusia, o amenintare pentru independenta energetica?

Ponderea importurilor de gaze naturale rusesti in totalul importat de UE s-a redus spectaculos in ultimele doua decenii, de la aproape 75% in 1990 la 36%, in timp ce consumul de gaze rusesti a ramas constant, ceea ce se poate explica prin faptul ca pentru UE in general diversificarea surselor de aprovizionare nu reprezinta o problema presanta, apreciaza profesorul Pierre Noël, de la Universitatea Cambridge.

Rusia acopera in prezent aproximativ 25% din consumul de gaze al UE si doar 6,5% din consumul total de resurse energetice primare. In Romania, ponderea importurilor de gaze rusesti in consum este in mod normal redusa, de 20%, insa aceasta se dubleaza in perioadele de ger. Gazele vandute de Rusia Romaniei au printre cele mai mari preturi din UE. Atitudinea expansionista a lui Putin si relatiile tensionate dintre Bucuresti si Moscova ar putea costa Romania si mai scump.

Rusia dezvolta in Europa doua gazoducte, Nord Stream si South Stream, prin care vrea sa transporte gaze naturale rusesti. Primul proiect este sustinut puternic de Germania si este deja functional. UE dez­volta si ea un gazoduct, Nabucco, destinat sa reduca dependenta de importurile rusesti de combustibil prin transportarea de gaze naturale extrase din regiunea Marii Caspice. Acesta intampina insa probleme din cauza insuficientei furnizorilor de gaze, dar si a nehotararii partilor implicate. Romania participa la acest proiect, aflat intr-un stadiu de dezvoltare mai redus decat rivalul rusesc South Stream.

Gazul de sist

In SUA si Canada preturile gazelor naturale au coborat drastic dupa ce dezvoltarea tehnologiei a permis exploatarea unor gaze altfel dificil de extras, cum sunt gazele de sist. In Europa insa perspectiva unor astfel de exploatari se indeparteaza tot mai mult. Bulgaria a urmat exemplul Frantei si a interzis extractia gazelor de sist, care se face prin metoda fractarii hidraulice, scrie The Wall Street Journal. Tehnologia presupune foraje de mare adancime pana in zona de extractie si introducerea unui amestec de apa si substante chimice pentru a provoca fisuri care ii permit gazului sa ajunga la suprafata. Aceasta metoda este criticata din cauza riscurilor pe care le ridica pentru mediul inconjurator.

In Polonia insa gazul de sist este vazut ca „marea sansa”, deoarece poate reduce dependenta de im­portu­rile rusesti de gaze, iar extragerea combusti­bilului ar crea mii de locuri de munca.

Un test de fractare hidraulica efectuat in nordul statului nu a afectat calitatea sau cantitatea apei din subteran sau de la suprafata si nu a cauzat vibratii care sa puna in pericol cladirile sau infrastructura, a anuntat Institutul Geologic Polonez.

SUA vor deveni independente energetic pana in 2030

Datorita dezvoltarii explozive a productiei de gaz de sist si a petrolului din surse alternative, America de Nord va deveni exportator de energie in mai putin de 20 de ani, se arata intr-un raport al BP preluat de Daily Finance. SUA, in special, desi va continua sa importe petrol, isi vor imbunatati eficienta suficient pentru a reduce importurile de combustibil la niveluri neatinse din 1990. Importurile de petrol vor putea fi compensate prin productia de gaze naturale si carbune, ceea ce va face din SUA un exportator net de energie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here