Bonusul pentru sprijinirea productiei de energie in cogenerarea de inalta eficienta ne-a adus 27 de centrale noi

România ar putea fi inundat? de foarte mult? energie ieftin? odat? cu dezvoltarea interconexiunilor
Bonusul pentru sprijinirea productiei de energie in cogenerarea de inalta eficienta ne-a adus 27 de centrale noi
Bonusul pentru sprijinirea productiei de energie in cogenerarea de inalta eficienta ne-a adus 27 de centrale noi

Investitiile in domeniu au fost stimulate, dar consumatorii inca mai asteapta preturi competitive pentru energie

Fiecare consumator de energie din tara noastra plateste, din 2011, o taxa suplimentara numita bonus pentru cogenerarea de inalta eficienta. Taxa este aplicata si exportatorilor de electricitate. Valoarea acestei taxe pe facturi variaza in functie de consumul de energie si are ca rol sprijinirea activitatii productiei de energie in cogenerarea de inalta eficienta, nu neaparat realizarea de investitii in domeniu.
Cogenerarea presupune utilizarea unei tehnologii foarte eficiente prin care se obtine, simultan, energie electrica si termica. Cogenerarea este incurajata peste tot in Europa datorita eficientei mari de utilizare a gazului si altor combustibili – resurse pe cale de epuizare, dar si datorita emisiilor reduse.
Consumatorii de energie din tara noastra au achitat, in 2011 si 2012, circa doua miliarde de lei ca sa sprijine cogenerarea de inalta eficienta. Nu prea este clar cu ce beneficii s-au ales consumatorii de pe urma suportarii acestui sprijin.

In acest an, industria a inceput sa „tipe” ca nu mai poate fi competitiva pe piata globala din cauza taxelor impuse pentru energia electrica – cota obligatorie de certificate verzi si bonusul pentru cogenerare. Marii consumatori industriali au solicitat, fara succes, eliminarea bonusului pentru cogenerare.

Teoretic, bonusul trebuie sa ne aduca pe piata energie la un pret competitiv si trebuie sa ajute vechile CET-uri sa se retehnologizeze (le asigura veniturile necesare derularii investitiilor). Practic, investitiile private domina, deocamdata, acest segment de piata, in timp ce batranele CET-uri sunt in urma cu modernizarile.

Aplicarea schemei de sprijin pentru cogenerare, incepand din 2011, a condus la realizarea a 27 de capacitati noi de inalta eficienta, cu o capacitate instalata totala de circa 120 MW, ne-au declarat reprezentantii ANRE. Acesta este rezultatul achitarii, de catre toti consumatorii de energie, a circa doua miliarde de lei, in ultimii doi ani.

Bonusul total platit, anul trecut, centralelor care produc energie electrica si termica in cogenerare de inalta eficienta a fost de 978 milioane lei, potrivit unui raport ANRE. Numarul total de centrale cu unitati de producere in cogenerare care au beneficiat de bonus pentru anul 2012 a fost de 46, apartinand de 36 de producatori persoane juridice. Suma platita ca bonus pentru cogenerare in 2012 a fost cu circa 8% mai mare decat valoarea totala achitata in 2011.

Sprijinul pentru cogenerare are caracteristica unui ajutor de operare si, conform documentelor de aprobare de catre Comisia Europeana a Schemei de sprijin, producatorii de energie au dreptul sa foloseasca bonusul pentru sustinerea activitatii de productie.

Oficialii ANRE ne-au explicat: „Bonusul pentru cogenerare nu substituie efortul de investitii in surse noi sau retehnologizate de cogenerare, ci doar acopera diferentele intre cheltuielile si veniturile realizate de producatori in astfel de centrale, in marja unei rate de rentabilitate inainte de impozitare de 9%, luandu-se in considerare numai acea parte din energia electrica produsa care indeplineste conditiile de calificare pentru inalta eficienta. In CET-urile vechi detinute de consiliile locale, au fost realizate si sunt in derulare proiecte investitii pentru noi capacitati de productie de cogenerare. Tehnologiile vizate sunt motoare cu combustie interna, turbina cu gaze cu recuperare de energie termica, ciclu combinat turbina cu gaze si turbina cu abur. Prin aceste investitii se urmareste cresterea performantelor CET-urilor”.

Bonusul vizeaza producatorii care detin instalatii de cogenerare, care respecta cerinta privind economisirea de energie primara in comparatie cu producerea separata, asa cum a fost stabilit in Directiva si deciziile Comisiei Europene. Deci beneficiaza de sprijin doar energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta. Modul de determinare a energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta este cuprins intr-un regulament de calificare a productiei, aprobat printr-un Ordin a presedintelui ANRE din 2010.

Reprezentantii ANRE ne-au explicat: „De exemplu, pentru ca energia electrica produsa in unitati mai mari de 1 MW sa fie considerata de inalta eficienta, procesul trebuie sa conduca la economii de energie primara de cel putin 10% fata de producerea acelorasi cantitati de energie in unitati de producere separata a energiei electrice, respectiv termice. Suplimentar, configuratiile care au in componenta unitati de cogenerare cu o capacitate electrica instalata mai mare de 25 MWe trebuie sa indeplineasca si conditia ca eficienta globala a productiei de energie electrica si energie termica utila in cogenerare de inalta eficienta sa fie mai mare de 70%. Astfel, bonusul se acorda in concordanta cu performantele realizate de fiecare producator in parte, pe baza datelor de exploatare raportate si a algoritmului de calcul, in acord cu prevederile legale care transpun legislatia europeana”.

ANRE monitorizeaza eficienta CET-urilor si realizeaza analize anuale de supracompensare pe baza costurilor si a veniturilor aferente producerii energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta estimate pentru anul urmator. In scopul evitarii supracompensarii, valoarea bonusului acordat poate fi inferioara valorii bonusului de referinta. Incepand cu anul 2014, ANRE analizeaza anual, la nivelul fiecarui beneficiar, daca ajutorul acordat anterior a condus la supracompensare, stabileste suma respectiva si solicita returnarea acesteia.

Energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta se comercializeaza de regula pe piata concurentiala, dar exista posiblitatea comercializarii prin contracte reglementate, in limita cererii de energie, conform reglementarilor ANRE.

Pretul de vanzare al energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta, prin contracte reglementate, este stabilit anual prin ordin al presedintelui ANRE, la nivelul a 90% din pretul mediu de tranzactionare a energiei electrice realizat in anul anterior pe piata spot (PZU).
Preturile reglementate pentru energia electrica pentru fiecare producator in cogenerare de inalta eficienta sunt diferentiate in preturi reglementate pentru energia electrica vanduta in orele de zi, respectiv in orele de noapte si se stabilesc pe baza pretului de referinta pentru energia electrica.

Pentru anul 2011, pretul de referinta pentru energia electrica a fost de 170,62 lei/MWh, iar pentru anul 2012 – 172 lei/MWh. Pentru acest an, pretul a fost stabilit la 189 lei/MWh.

Pretul de referinta pentru energia termica produsa si livrata din centralele de cogenerare de inalta eficienta este stabilit pentru trei tipuri de combustibili: solid, gaze naturale livrate din reteaua de transport si gaze naturale livrate din reteaua de distributie. Aceste preturi se ajusteaza anual in functie de variatia pretului combustibilului, de pretul certificatelor de emisii si de indicele de inflatie.

Sprijinul pentru cogenerare are caracteristica unui ajutor de operare si, conform documentelor de aprobare de catre Comisia Europeana a Schemei de sprijin, producatorii de energie au dreptul sa foloseas¬ca bonusul pentru sustinerea activitatii de productie. Bonusul pentru cogenerare nu substituie efortul de investitii in surse noi sau retehnologizate de cogenerare, ci doar acopera diferentele intre cheltuielile si veniturile realizate de producatori in astfel de centrale.

Suma facturata consumatorilor in primul trimestru al acestui an pentru bonusul pe cogenerare a fost de 260 milioane lei, cu 17% mai mare decat in perioada similara din 2012.

Anul trecut, cea mai mare suma din bonus a fost incasata de Electrocentrale Bucuresti (388,7 milioane lei), urmata de CET Govora (59,3 milioane lei), Romag-Termo (55,4 milioane lei) si Dalkia Termo Prahova (53 milioane lei).

Bonusurile unitare in anul 2012 aferente anului al doilea de acordare au fost de 150,95 lei/MWh pentru centrale care utilizeaza preponderent gaz natural din reteaua de transport; 160,75 lei/MWh pentru centrale care utilizeaza preponderent gaz natural din reteaua de distributie; 169,3 lei/MWh pentru centrale care utilizeaza preponderent combustibil solid.

Bonusurile unitare in trimestrul I 2013 (aferente anului al treilea de acordare) au fost de 180,72 lei/MWh pentru centrale care utilizeaza preponderent gaz natural din reteaua de transport; 198,50 lei/MWh pentru centrale care utilizeaza preponderent gaz natural din reteaua de distributie; 190,37 lei/MWh pentru centrale care utilizeaza preponderent combustibil solid.

Pentru fiecare producator, bonusul are, in principiu, valori descres¬catoare, incepand cu primul an de acordare pana in ultimul an de acordare (maxim 11 ani, cel mai tarziu 2023), avand in vedere des¬cresterea valorii anuale a rentabilitatii bazei reglementate a activelor, calculata ca produs dintre rata reglementata a rentabilitatii (9%) si baza reglementata a activelor centralei echivalente aferenta fiecarui an, aceasta reducandu-se pe masura amortizarii investitiei. De aceea, bonusul acordat unor producatori functionand pe acelasi tip de combustibil poate fi diferit ca urmare a situarii acestora in ani diferiti din punct de vedere al perioadei de acordare a schemei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *