Pungile de plastic atat de blamate vor fi reinventate sub eticheta de „biodegradabile”. Producatorii pungilor de plastic care se degradeaza mai usor, datorita unui nou aditiv chimic importat in Romania, vor fi scutiti de eco-taxa impusa de autoritati.
degradarea pungilor de plastic dureaza 400 de ani
Guvernul a aprobat anul acesta o Ordonanta de Urgenta care prevede aplicarea unei eco-taxe, de la 1 ianuarie 2009, producatorilor sau importatorilor de pungi din plastic.

Taxa isi propune diminuarea cantitatii de ambalaje din plastic existente in Romania, in conditiile in care numai in 2007 au intrat pe piata peste 1.000 tone de ambalaje. Dintre acestea au fost colectate si reciclate mai putin de jumatate (43%).

Oxo- si biodegradabil, concurenti pe piata

Producatorii de pungi biodegradabile din Romania se sperie ca piata va fi cucerita de punga oxodegradabila, facuta nu din hartie sau panza, ci tot din plastic, dar unul care se degradeaza mai usor.

Sub titulatura de „biodegradabile”, aceste pungi vor fi scutite de eco-taxa. Respectivele pungi din polietilena (98%) contin un aditiv (2%) degradabil cu oxigen, care face ca materialul respectiv sa se faramiteze dupa un timp.

Asta inseamna ca punga dispare, dar plasticul ramane si devine un soi de praf in atmosfera. Niciun produs din polietilena aditivata cu oxodegradabil nu a demonstrat pana acum ca poate corespunde standardului cu privire la cerintele de biodegradare si compostabilitate, stabilite la nivel european.

Cu toate acestea, administratorul firmei NaturPlast – X, importatorul aditivului in Romania, sustine ca singurul criteriu care nu este indeplinit de pungile oxodegradabile este rata de biodegradabilitate. Plasticul oxodegradabil se degradeaza in bucati mici si foarte mici care, ulterior, se biodegradeaza, dar mai lent decat cele 180 de zile prevazute de standard.

„De fapt, biodegradarea nu este necesar sa se faca in 180 zile, pentru ca acest tip de plastic este destinat sa fie depozitat in groapa de gunoi a orasului care nu are conditiile unei instalatii industriale de compostare”, spune Csapo Gyorgy.

De cealalta parte, reprezentantul firmei producatoare de sacose ecologice Ecopem, Luminita Sirbu, critica aspru pungile oxodegradabile. Potrivit acesteia, materialul plastic aditivat se degradeaza in multe bucatele mici si foarte mici care, astfel maruntite, sfarsesc prin a se imprastia in mediu.

„Desigur, nu vom mai vedea zburand pe sosele, campuri si pe malurile raurilor acele scarboase pungi de plastic, ci vom gasi peste tot, chiar daca simturile noastre nu vor mai percepe, o pulbere diafana, componenta originara a pungii care va ramane in urmatoarele secole”, spune Sirbu.

Ea adauga ca momentul in care acest tip de punga va sfarsi printre deseurile menajere este de asemenea ingrijoraror, pentru ca, impartita in multe particule mici, se raspandeste peste tot, poluand si alterand compozitia diferitelor fractiuni de deseuri.

Pungile bio reduc resursele agricole

Pungile hidro-biodegradabile de la Ecopem sunt fabricate din faina de cereale, in special porumb, si se biodegradeaza in 90 de zile, in instalatiile de transformare in ingrasaminte, si in 180 de zile in natura.

Administratorul NaturPlast – X, Csapo Gyorgy, sustine ca plasticul hidro-biodegradabil este produs din resurse destinate alimentarii populatiei, iar resursele alimentare trebuie utilizate pentru mancare, si nu pentru ambalare.

In plus, acesta precizeaza ca plasticul hidro-biodegradabil nu se poate prelucra cu echipamentele de productie existente, cu aceeasi capacitate de productie si ca apelarea numai la import pentru cumpararea materiei prime hidro-biodegradabile (cu un pret de peste trei ori mai mare decat al polietilenei clasice), precum si inlocuirea unui numar mare de utilaje, vor duce la cheltuirea unor sume uriase, care vor influenta mult actualul deficit bugetar al Romaniei.

Replica Luminitei Sirbu de la Ecopem nu a intarziat sa apara: „Nu este necesar sa se achizitioneze noi tehnologii pentru productia de bioplastice, putem sa demonstram ca intreprinderi din Romania folosesc acest produs bioplastic cu utilaje vechi de 15-20 ani”, a raspuns aceasta.

Pungile bio sunt produse din resurse destinate alimentarii populatiei
Csapo Gyorgy
administrator NaturPlast -X

Nu vom mai vedea pe sosele acele pungi de plastic, ci vom gasi peste tot o pulbere
de plastic

Luminita Sirbu,
reprezentant Ecopam

Avantajele pungilor biodegradabile

Avantajele pungilor hidro-biodegradabile

Folosirea materialelor bioplastice reduce cu 80% emisiile de gaze de sera generate in timpul prelucrarii lor.

Prin folosirea materialelor bioplastice si in Romania, se poate face o economie de 72.000 de tone de petrol.

Materialele bioplastice folosite in agricultura devin in urma biodegradarii un foarte bun ingrasamant natural.

Avantajele pungilor oxi-biodegradabile

Viata lor si rata de degradabilitate pot fi controlate prin intermediul aditivului.

Se pot procesa pe echipamentele existente la aceeasi rata de productie, ca si plasticul conventional.

Pot fi refolosite si reciclate.

Nu au efecte toxice si sunt in concordanta cu regulamentele europene privind contactul cu alimentele si prezenta materialelor grele.

Legislatie neclara
legislatie neclara pentru pungi
Legea prevede ca ecotaxa sa fie incasata de la operatorii economici care introduc pe piata pungile de plastic. Se pare, insa, ca reprezentantii lanturilor de magazine au dubii, referitor la aceasta precizare.

Secretarul general al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), Adrian Manolache, sustine ca prevederea privind ecotaxa nu beneficiaza de norme metodologice care sa raspunda transant la cel putin doua intrebari care au declansat o serie de discutii intre producatori si reprezentanti ai autoritatilor de mediu.

In primul rand, Manolache se intreaba cine intra in categoria operatorilor economici care au obligatia sa „verse” ecotaxa la Fondul de Mediu. Sunt producatorii si importatorii care le comercializeaza prima data sau intra si comerciantii finali, respectiv supermarketurile in aceasta categorie?

A doua intrebare vizeaza criteriile concrete dupa care se apreciaza daca un material este biodegradabil sau nu. „Pot exista voci in randul producatorilor care sa nege implementarea ecotaxei, atata timp cat nu este specificat in mod clar dupa ce criterii concrete se apreciaza biodegradabilitatea”, mai spune Manolache.

Consecintele ecotaxei

Secretarul general AMRCR se indoieste ca, pana la 1 ianuarie 2009, vor fi depasite neclaritatile privind aplicarea ecotaxei.

In orice caz, acesta sustine ca pentru retaileri consecintele vor fi: fie continuarea distribuirii gratuite de catre comercianti a pungilor din plastic la case, ceea ce ar presupune o crestere a costurilor de achizitie de la producatorii sau importatorii acestor pungi, fie transmiterea ecotaxei catre consumatori (mecanism similar TVA-ului), percepand de la acestia 0,2 lei pe fiecare punga disponibila la casa.

Cred cu tarie ca majoritatea covarsitoare a consumatorilor romani va deveni, cel putin in privinta pungilor de plastic, ecologista
Adrian Manolache
secretar general al AMRCR

Sursa: Adevarul

4 COMENTARII

  1. Din nou soarta nostra este in voia intereselor financiare ale diverselor grupuri. Cred ca poluarea generata de acest tip de pungi de plastic este mult mai periculoasa.

    Problema cea mai mare care s-a ridicat in cazul pungilor de plastic clasice a fost cea a perioadei foarte mari de degradare a acestora. Tocmai datorita acestei perioade mari nu au fost scoase in evidenta si efectele asupra mediului pe parcursul degradarii si în special in faza finala. Cu noile pungi de plastic asa-zise biodegradabile ne vom plasa exact in aceasta faza finala, dar efectele poluarii vor fi mult mai mari. Particulele rezultate vor polua aerul, apele si solul. Ne vor otravii plamanii si sangele inainte sa se degradeze complet. Trebuie sa spunem un NU hotarat acestor tipuri de pungi.

    Argumentul adus de catre reprezentantul firmei importatoare a aditivului in favoarea folosirii acestuia si a pungilor cu aditiv, ei bine este total invalid. Dumnealui vorbeste de resursele agricole folosite pentru producerea pungilor biodegradabile (hidro-biodegradabile) dar nu si despre cantitatile enorme de petrol folosite pentru pungile de plastic. Si sa nu uitam ca folosim deja resurse agricole insemnate pentru a inlocui tocmai acel petrol.

  2. ai mare dreptate, Ciprian. asta a fost si concluzia mea dupa ce am citit articolul. numai ca unii au impresia ca ceea ce nu se mai vede, nu mai exista… este o mare prostie aceasta punga, cu atit mai mult cu cit incurajeaza industria petrolului, la fel ca asa-zisii brazi ecologici din plastic, pielea si blana ecologica si multe altele care se ascund sub aceasta eticheta…

  3. sa nu uitam ca materiale care ajuta degradarea plasticii sunt mai multe feluri
    unii sunt facute din porumb sau din alte produse agricole
    iar exista si alte mult mai eficiente cu care se poate atinge asa numita oxo-biodegradarea. asta inseamna ca plasticul se degradeaza asa cat hartia, sau altele, fara urme de petrol, hidrocarburanti.. si astea sunt folosibile si la ambalarea mancarilor

  4. Sa o puna cineva la punct pe „EXPERTA” ASTA.
    Madam Luminita Sirbu e o habarnista, nu stie sa scrie si sa vorbeasca, e o analfabeta, vorbeste agramat, cu liceul cu chiu cu vai terminat, se prezinta ca mare experta si cercetatoare. Nu vede nimeni ca nu e nimic de capul ei? Ca isi urmareste de fapt doar interesele proprii pe pontul cu ecotaxa si in nici un caz vreo masura de protectie a mediului in Romania asa cum sustine? Si pentru asta calca pe toata lumea in picioare? Ca, din punctul ei de vedere, trebuie sa facem musai acele pungi infecte si sa dam de mancare italienilor, importand materia prima de la ei, cand italienii ne-ar da foc daca ar putea! Vrei nu vrei, tara arde si baba se piaptana!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here