pelicani1.jpgDespre pitorescul deltei, despre bogatiile ei si despre importanta ei stiintifica s-a scris de-a lungul anilor de nenumarate ori si extrem de frumos. Printre marii indragostiti ale acestor locuri mirifice se numara deopotriva scriitori si geografi precum: Alexandru Vlahuta, Jean Bart, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Ion Simionescu, George Valsan, Grigore Antipa si Mihai Tican Rumano.

Printre bogatiile florei din Delta Dunarii se numara si cea mai veche rezervatie naturala din Dobrogea, datand din anul 1938. Este vorba de padurea Letea care ocupa o suprafata de 182,4 ha. Hasmacurile (fasii de paduri late de 10-250 m, situate intre dune) care o alcatuiesc creaza un peisaj deosebit de interesant din punct de vedere stiintific. Ele sunt formate din amestecul mai multor specii in care se intalnesc stejari de dimensiuni uriase.

Dintre toate hasmacurile grindului Letea, Hasmacul Mare (cca 10 km lungime) cuprinde cea mai exuberanta vegetatie in care se afla stejarul, stejarul brumariu, plopul alb, plopul negru, salcia alba si frasinul pufos. Aspectul tropical al padurii Letea este dat in primul rand de liana numita Periploca, planta mediteraneana ce isi gaseste refugiul cel mai nordic in delta noastra. Se infatiseaza sub forma unor coarde lungi de 10-25 m cu scoarta rosie-brumarie si cu frunze simple, luciase. Alaturi de Periploca se incolacesc pe ramurile arborilor plante agatatoare precum vita de vie salbatica, hameiul, iedera si volbura.

Fauna deltei este un vast mozaic de specii fara egal pe continentul european si chiar cu unicate mondiale. Ornitofauna (fauna pasarilor) numara 274 de specii, din care peste 70 vin din alte continente. Astfel, din Asia sosesc vulturul plesuv brun, hoitarul alb, egreta mare, rata rosie, lebada de vara, huhurezul mare, rata sunatoare, lebada de iarna, culicul mare. Din zona mediteraneana poposesc aici pelicanul comun, pelicanul cret, pasari ce cuibaresc in Europa numai in deltele fluviilor Dunarea si Volga.

Delta Dunarii este deopotriva apreciata pentru cantitatea si calitatea pestelui, existand peste 110 specii din care 36 in delta propriu-zisa. Apele bratelor Dunarii, unde cursul este mai rapid, sunt populate de crapi, salau, somn, morun, nisetru, pastruga, cega, in timp ce in lacurile calme dintre brate traiesc laolalta platica, stiuca, babusca si caracuda. Delta adaposteste si o bogata fauna de mamifere: vidra, nurca, disparuta de peste 150 ani din apele continentale ale Europei, pisica salbatica, mistretul, vulpea, lupul, cainele enot. Sunt de semnalat, de asemenea, broasca testoasa, racul, serpi de apa, vipera.

Pentru ocrotirea fondului biologic al Deltei Dunarii au fost delimitate doua zone principale de un exceptional interes stiintific: rezervatia Rosca-Buhaiova-Hrecisca (14.600 ha) in delta fluviala, intre grindurile Chilia si Letea, unde cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa; si rezervatia Sfantul Gheorghe-Palade-Perisor (16 400 ha) in delta fluvio-marina, la est de Lacul Dranov spre tarmul marii unde este concentrata majoritatea speciilor lacustre: lebede, gaste gulerate, gaste cu piept rosu.

Gurile Dunarii sunt pomenite inca din Antichitate de catre istoriografi, geografi si calatori renumiti. „Parintele istoriei”, Herodot (484-425 i.Hr.), care a vizitat gurile Dunarii a lasat primele insemnari despre delta. Despre pestii Deltei Dunarii a scris si istoricul roman Pliniu cel Batran (24-79 d.Hr.) in lucrarea enciclopedica „Naturalis Historia”.

Sursa: „Atlas Magazin”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here