Deseurile, ca sursa de castig: din 4-5 PET-uri reciclate, chinezii fabrica un tricou

0
117
Deseurile, ca sursa de castig: din 4-5 PET-uri reciclate, chinezii fabrica un tricou
Deseurile, ca sursa de castig: din 4-5 PET-uri reciclate, chinezii fabrica un tricou

Activitatea de colectare selectiva a deseurilor incepe sa prinda aripi si in Romania, nu neaparat din spirit civic, ci mai degraba din obligatia alinierii agentilor economici la standardele UE. Pe piata, in afara societatilor publice care asigura serviciile de curatenie in orase, functioneaza si firme private de colectare, ale caror echipe se deplaseaza la sediul agentilor economici, ridica deseurile si achita contravaloarea acestora. Despre acest circuit al deseurilor si cum ajung ele sa fie valorificate ne-a vorbit Ionut Parvu, director adjunct punct de lucru Iasi al firmei de colectare „Recycle International”.

 

Financiarul.ro: – Ce face, mai exact, o firma specializata in managementul deseurilor reciclabile?

Ionut Parvu: – In doar cateva cuvinte, raspunsul este: colecteaza, proceseaza si valorifica deseurile. Dar sa va explic cum functioneaza intregul sistem. Firmele care introduc ambalaje pe piata sunt obligate, prin lege, sa se implice si in recuperarea lor. Spre exemplu, daca este vorba de firme care importa produse ambalate in plastic, tirurile cu marfa sunt inregistrate la vama, iar din declaratia vamala reiese cantitatea de deseuri pe care firma respectiva a introdus-o in tara.

Aceste cantitati de “viitoare deseuri” sunt transmise de la vama catre Administratia Fondului de Mediu – autoritatea responsabila sa controleze agentul economic daca a respectat legea (vorbim aici de Legea 621/2005), mai exact, daca a luat masurile necesare pentru recuperarea deseurilor din piata.

Aceasta misiune de recuperare este, de regula, externalizata catre o organizatie specializata in managementul deseurilor (cum este Eco-Rom). Respectiva organizatie contracteaza la randul ei mai multe firme de colectare a deseurilor, cum este si Recycling International, care isi asuma responsabilitatea colectarii unei anumite cantitati de deseuri pe luna si directionarii acesteia spre reciclator. In acest fel, se asigura un circuit care face posibila reciclarea materialelor si reintroducerea lor in sistemul de productie. As putea spune ca ceea ce in multe tari ale lumii se intampla de ani de zile, functioneaza timid si la noi.

 

Financiarul.ro: – Chiar functioneaza? Daca ne gandim la gramezile de gunoaie nelipsite din natura, de la marginile padurilor sau lacurilor, am fi mai degraba convinsi ca tot acest proces ramane la nivel de intentie, fara a fi aplicat in practica…

Ionut Parvu: – Problema deseurilor a devenit deosebit de importanta odata cu armonizarea legislatiei din Romania cu cea din Uniunea Europeana. Practic, suntem impinsi de la spate sa facem ceva in acest sens, insa nu ne putem astepta la minuni care sa se intample peste noapte. In Romania nu exista facilitati pentru precolectarecare sa acopere intreaga gama de deseuri reciclabile generate din activitatile economice si casnice.

In plus, nu avem acel spirit civic pe care il intalnim la germani, spre exemplu, unde aproape fiecare cetatean s-a “specializat” in reciclarea deseurilor, a invatat ce trebuie sa faca si a trecut la fapte. Nu neaparat din obligatie, ci din convingerea ca asa este bine. Este drept ca pentru cei care nu s-au aliniat la cerintele de reciclare, abaterile sunt sanctionate cu amenzi ce pot ajunge chiar si la 1.500 de euro. In Romania, s-a inceput cu disciplinarea agentilor economici, intr-o prima faza, iar “metoda educativa” este simpla: amenda de 2 lei/kg de deseu nereciclat.
 

 

Financiarul.ro: – Si cum se colecteaza toate aceste deseuri?

Ionut Parvu: –  Noi contactam agentii economici generatori de deseuri, le analizam necesitatile si oferim apoi solutii de precolectare a deseurilor, transport, procesare, distrugere prin maruntire acolo unde este cazul, balotare si reciclare. Practic, mergem la sediul firmei, ridicam deseurile si achitam contravaloarea acestora.Cantitati insemnate de deseuri se produc la firmele de bricolaj, care comercializeaza materiale de constructii, dar si la supermarket-uri, acolo unde intreaga marfa soseste ambalata.

Interesant e faptul ca nu supermarket-ul este responsabil, prin lege, de colectarea deseurilor, ci furnizorii produselor, adica producatorii si importatorii. Acestia sunt cei care platesc un operator ca sa se preocupe de recuperarea cantitatii de deseuri pe care au introdus-o pe piata. In schimb, supermarket-urile isi asigura un venit din aceasta activitate de colectare a deseurilor, facand licitatie pentru a alege colectorul care le ofera cel mai bun pret per kilogram sau tona de deseuri.

 

Financiarul.ro: – La ce nivel sunt aceste preturi?

Ionut Parvu: – Variaza destul de mult in functie de tipul de deseu, dar si de anumite caracteristici ale acestuia (cum ar fi culoarea). La categoria hartie-carton, se practica un pret cuprins intre 200 si 300 lei/tona, nivelul fiind apreciat in functie de cata celuloza mai este in hartia respectiva. Spre exemplu, cofrajele de oua nu mai sunt reciclate, intrucat nu se mai gaseste celuloza in cartonul respectiv (dar este biodegradabil). 

Cat despre PET-uri, cele de culoare transparenta pot ajunge undeva la 0,67 lei/kg, iar cele colorate sunt cotate mai jos. Ce vreau sa subliniez este ca pretul oferit agentului economic are importanta lui, insa nu este suficient. Cred ca la fel de important este ca masina sa mearga la reciclare la data stabilita, iar banii sa intre in cont in termenul agreat, asa cum prevede angajamentul.

Tipurile de deseuri pe care le colectam noi sunt:

• Deseuri de ambalaje: butelii PET, folie PE, ladite PP si PVC, carton, hartie, cutii metalice conserve, doze bauturi, sticla;
• Deseuri industriale reciclabile de mase plastice: PET, PP, PE, PVC, ABS, folie stretch, etc;
• Deseuri de hartie.

 

Financiarul.ro: – Dar de la persoane fizice nu colectati?

Ionut Parvu: – Ca si proportie, 80% din furnizorii de deseuri cu care lucram sunt din zona de retail. Iar 5% sunt persoane fizice care vin personal la sediul nostru pentru a preda deseurile colectate. 

Din a doua categorie fac parte, in majoritate, oamenii nevoiasi, pentru care colectarea deseurilor este o sursa de venit. Pentru aproximativ 100 de kilograme de PET-uri pe care le strang intr-o zi, au un venit brut de 67 de lei. Acesta este impozitat cu 16% de stat (cel care, fiind in imposibilitatea de a-i urmari pe oamenii nevoiasi, a impus firmelor de reciclare obligatia retinerii impozitului), astfel ca in buzunarul lor raman aproximativ 57 lei.

 

Financiarul.ro: – Cum procedati cu firmele care nu produc cantitati foarte mari de deseuri, dar care pot contribui la un mediu mai curat, asumandu-si aceasta responsabilitate a reciclarii deseurilor?

Ionut Parvu: – Orice firma are obligatia sa aiba un contract de management al deseurilor, iar acesta este de regula incheiat cu societatea care desfasoara serviciile publice de gestiune a deseurilor, asa cum este Salubris, la Iasi.

Diferenta este aceea ca un agent economic plateste la Salubris, pentru gestionarea unei pubele, o taxa de 120 lei fara TVA.

De cealalta parte, daca ar avea un contract cu o firma privata de colectare, avantajul ar fi acela ca nu ar scoate el banii din buzunar, ci din contra ar primi bani pentru deseurile respective.

 

 

Financiarul.ro: – Ce se intampla cu toate aceste deseuri colectate?

Ionut Parvu: – Sa pornim de la exemplul plasticului. Dupa ce-au fost colectate, plasticurile sunt organizate in functie de polimerul pe care-l contin. Recipientele din plastic sunt facute din 7 tipuri de polimer care sunt identificate printr-un cod de pe ambalaj. Cele mai multe PET-uri sunt de tipul 1 care inseamna polietilena tereftalata sau de tipul 2, adica polietilena de inalta densitate. Apoi, se sorteaza in functie de culoare, iar toata aceasta munca de selectie este manuala.

Ulterior, procesarea PET-urilor implica folosirea unor utilaje mari care le strivesc si le transforma in baloturi. Acestea sunt depozitate si mai apoi vandute companiilor care se ocupa de ultimul pas din reciclarea acestora. In cazul nostru, aproximativ 80% din baloturi pleaca la export, in tari precum Ungaria, Turcia, Bulgaria.  

 

Financiarul.ro: – In ce se transforma PET-urile dupa reciclare?

Ionut Parvu: – PET-urile reciclate sunt folosite, spre exemplu, pentru fabricarea fibrelor sintetice, din care se produc haine. Ca sa va formati o idee, din 4-5 PET-uri reciclate, chinezii fabrica un tricou (unul din acelea care, ajunse in contact cu temperaturi ridicate, iau foc instantaneu). Apoi, se folosesc in productia diverselor tipuri de ambalaje pentru produse necomestibile, a jucariilor pentru copii etc.

Aceasta reintroducere in circuitul productiei este mai mult decat necesara pentru „sanatatea” planetei, dar si a noastra. Ganditi-va ca este nevoie de sute de ani pentru ca un simplu bidon de doi litri sa se piarda definitiv in sol. Insa PET-urile nu se biodegradeaza complet niciodata, ci se descopun in granule, care sunt mancate de vietati precum pesti, pasari sau viermi si in al caror stomac raman pana cand vietatile mor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here