In vizita la ferma ecologica Topa

0
63
In vizita la ferma ecologica Topa

Agricultura ecologica prinde aripi. Vant bun! –

Toamna deplina, toamna taraneasca la „Ferma ecologica Topa”, de langa Sighisoara. Sub soarele bland, turmele pun stapanire pe miristi, in timp ce paioaga coapta de pe dealuri fosneste adormitor. Sub plase verzi, din material special, randuri de legume, ardei si salate, isi gasesc adapost de noapte contra inghetului. Uscatoarele de plante medicinale zumzaie abia perceptibil sub curentii de aer cald de la amiaza, iar pasarile curtii, in buna pace cu vrabiile si cotofenele, isi striga fericite indestularea. Fuioare de fum cald mangaie zarea. Casele satului sunt mari, vechi si frumoase, fiecare cu o cruce pe fatada. Semnul romanesc al dainuirii si

credintei. Cat cuprinzi cu privirea, pana la poalele dealurilor, barbati tineri descarca gunoi de grajd din remorci. Pat cald, pentru pamantul curat, cu certificat biologic.
Ferma ecologica Topa le apartine sotilor Tincuta si Dan Cismas. Acum, la mijloc de toamna, in gospodaria lor s-a tinut intalnirea anuala a Asociatiei „Eco Ruralis”, la care au luat parte mai bine de 30 de tarani din diverse colturi ale tarii. Tarani romani, dar si… straini. Fondata la Cluj-Napoca, de catre un grup de tineri, in frunte cu americanul Douglas Knight si cu morarita si crescatoarea de capre Luisza Boldiszar din Hosman, Sibiu, Asociatia „Eco Ruralis” este singura cu acest profil din tara, fiind orientata spre promovarea micilor tarani ecologici si traditionali, precum si a practicilor sanatoase din mica agricultura. Alegerea satului Topa pentru cea de-a doua intalnire anuala nu a fost intamplatoare; ferma ecologica din acest sat este vestita pentru ospitalitate si pentru puritatea certificata a intregii productii.

„Dati subventiile taranilor, nu bosilor!”

Condusa de Ramona Duminicioiu, voluntara a asociatiei, recenta intalnire de la Topa a pus accentul pe situatia actuala a micilor gospodarii taranesti, a noii politici agricole comune a UE, a semintelor traditionale si a organismelor modificate genetic. S-au scos in evidenta problemele cu care se confrunta fermierii mici, in contextul social, economic si politic actual. S-a vorbit despre lipsa transparentei si a sprijinului autoritatilor romanesti, despre lipsa informatiei si a accesului la fonduri pentru proiecte agricole organice, ca si despre masurile si politicile care favorizeaza producatorii de substante chimice si agricultura industrializata. Practic, statul roman nu are o politica de favorizare a semintelor traditionale, a taranilor, in schimb, se arata favorabil organismelor modificate genetic (OMG) si marilor producatori agricoli industriali.

Willy Schuster si sotia sa, Lavinia, din Mosna, judetul Sibiu, sunt tarani activisti si au o gospodarie ecologica (www.bio-mosna.ro) in care produc, impreuna cu cei cinci copii ai lor (partial pentru vanzare), o gama larga de branzeturi de vaca si dulceturi. Willy este si presedinte al cooperativei Biocoop (www.biocoop.ro), iar Lavinia este reprezentanta a Romaniei in „Via Campesina” (www.viacampesina.org), cea mai importanta organizatie a taranilor din toata lumea. De remarcat ca „Eco Ruralis” este singurul partener credibil din Romania al organizatiei „Via Campesina”. In mod firesc, de la aderarea Romaniei la UE, numarul gospodariilor taranesti din Uniune s-a dublat, iar taranii romani au devenit un etalon pentru agricultura de semisubzistenta, ecologica si traditionala. In consecinta, „Eco Ruralis”, sprijinita direct de Via Campesina, isi va impune vointa si interesele in politica agricola comuna (PAC) a Europei, mai ales de cand se afla la Bruxelles europarlamentarul roman Dacian Ciolos. „Nu mai putem accepta ca taranul roman sa fie sprijinit financiar in mod discriminatoriu, primind de la UE subventii de numai 25% din subventiile acordate taranilor austrieci, francezi sau germani”, spune Willy Shuster. „Dati subventiile taranilor, nu bosilor!”

„Cerem sa se plafoneze subventiile fermelor mari la 800.000 de euro”

In raportul prezentat adunarii, fermierul Dan Cismas pune accentul pe necesitatea reformarii Politicii Agricole Comune (PAC), in sensul orientarii ei spre agricultura taraneasca traditionala si ecologica. Lupta taranilor trebuie sa fie impotriva WTO (Organizatia Mondiala a Comertului), dar aceasta lupta nu se poate duce decat impreuna cu toti taranii lumii, de aceea perspectiva intrarii „Eco Ruralis” in componenta organizatiei „Via Campesina” este extrem de importanta si mult asteptata.

Ferma ecologica Topa

Taranul roman trebuie sa ramana individual, mic producator de semisubzistenta, dar are nevoie sa se organizeze. Sa vina alaturi de „Eco Ruralis”! „Cerem sa se plafoneze subventiile fermelor mari la 800.000 de euro, iar cu diferenta economisita sa se finanteze micile gospodarii taranesti”, spune Cismas. Pentru ca aceasta asteptare sa devina realitate, politica agricola de dupa 2013, anul cand se spera ca vor aparea mari si substantiale modificari in PAC, trebuie sa contina explicit prevederile necesare, altminteri taranul va pieri. Cismas e categoric: „Nu mai putem accepta sa existe firme agricole care primesc de la UE si peste 100 de milioane de euro subventii! Nu mai putem permite sa se acorde subventii agricole de milioane unor firme ca „Lufthansa”, doar pentru ca avioanele sale transporta lapte!”

„Platiti celor care au vaci astazi, nu celor care au avut ieri!”

Gib Gabriel din Calimanesti, judetul Valcea (gib.gabriel @ yahoo.com) este un lider local in zona sa, fiind de multa vreme implicat in actiuni sindicale taranesti. Are, impreuna cu sotia, o mica gospodarie ecologica si produce, partial pentru vanzare, branza de vaca, sambure de nuca si mere. Este si presedinte al asociatiei „Fermierul Cozia”. Criticand birocratia absurda a agentiei nationale veterinare ANSVSA, descrie urmatoarea scena reala: „Sa vii sa-ti iei banii pentru vaci din 2008”, zice agentul APIA. „Dumneata vrei sa zici: banii pentru funii? Doar funiile au mai ramas de la vacile alea! Au ajuns de mult la abator sau au fost vandute in targ. De ce mai platiti banii retroactiv? Platiti celor care au vaci astazi, nu celor care au avut ieri!”

„Daca tot suntem saraci, atunci macar sa fim curati”

Sotii Sara si Douglas McFarlane din Scotia s-au stabilit in Romania la Huedin. Ei sunt mici tarani si activisti de mediu si produc legume ecologice. Au trei case traditionale pe care le renoveaza.

Scolarizare de inalta clasa

Impreuna scriu si „Buletinul Roman de Mediu”, cu frecventa trimestriala (www.liltransyl.co.uk). Sunt revoltati ca primaria a demolat piata veche taraneasca din Huedin, infiintata la 1400, construind in loc o hala fara noima, unde trebuie sa platesti o taxa de 15 lei metrul patrat de taraba, ca sa-ti poti vinde produsele ecologice. Pentru ei, a fi taran este o placere, iar munca la camp cu caii si plugul manual asigura sanatatea pamantului.
Si pe Valea Hartibaciului (Sibiu) sunt lucruri demne de consemnat, in privinta agriculturii taranesti. Ilarion Barsan din Agnita este si presedinte al „Grupului de Actiune Locala” Valea Hartibaciului (www.gal-mh.eu) si editeaza revista locala „Gazeta Hartibaciului” (http://www.gal-mh.eu/gazeta.html). O realizare importanta este „Microregiunea taraneasca Hartibaciu”, al carei slogan suna astfel: „Daca tot suntem saraci, atunci macar sa fim curati”. La curentul ecologist nascut din stradania lui Ilarion s-au asociat si familii de tigani din zona. Pentru prima data, acestia muncesc pamantul si isi intemeiaza gospodarii taranesti, devenind potentiali candidati la intrarea in „Eco Ruralis”.

Taranii romani se misca. Printre ei, si multi „colegi” din strainatate

Belgianul Coupe Philippe si romanca Adriana Sigartau au o mica ferma in satul Malin, din Bistrita-Nasaud, unde practica agroturismul, permacultura, si produc pentru consum propriu miere, legume si fructe.
Vecinul lor, Vlad Dumitru din Prundul Bargaului, are o gospodarie asemanatoare, in care produce de toate, pentru consum propriu. Membri „Eco Ruralis” sunt si familia Chisciuc din Sulita, Suceava, care impartasesc participantilor din experienta lor de gradinari de semisubzistenta: produc, partial pentru vanzare, zacusca, muraturi si dulceturi. Nemultumirea tuturor este ca asociatia are inca prea putini membri, circa o suta. Ramona Duminicioiu recunoaste ca nu exista o strategie de extindere, dar nici nu poate fi vorba sa atragi toata taranimea in „Eco Ruralis”. Deocamdata, asociatia sta la dispozitia oricarui taran autentic cu informatii privind subventiile, consiliere juridica, interventii la autoritati etc. Sfatul dat din suflet celor interesati este: „Pastrati semintele locale”. Semintele sunt mai mult decat o marfa; reprezinta identitatea culturala a taranilor si sufletul societatii agricole din diferite regiuni. Semintele sunt un alt nume al taranilor.

Fotografii de Attila Szocs

Mai multe informatii despre Eco Ruralis la: www.ecoruralis.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here