Abia „uns” sef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea sa raspandeasca culturile transgenice la nivelul Uniunii Europene. Intentia presedintelui CE de a forta autorizarea „alimentelor mutante” a trezit deja dezbateri aprinse in presa si ecouri negative la nivel de guverne.
Introduse pe piata in 1996, ca „produse-minune”, mai ieftine, mai rezistente la daunatori etc., transgenicele si derivatele lor au „prins” la consumatorii din SUA, dar nu si la cei din Europa, care le-au privit din start cu reticenta. In ciuda acestor retineri, care nu s-au diminuat in timp, seful CE vrea sa relanseze in forta autorizarea, la scara larga, a culturilor de porumb si cartofi transgenici.
E drept, studiile nu au demonstrat ca „alimentele mutante” ar avea un impact negativ asupra sanatatii, dar nici nu au risipit convingator temerile consumatorilor, iar agricultorii se plang ca aceste culturi le „contamineaza” rapid pe cele naturale.
La presiunile SUA si ale Germaniei, Barroso a facut insa o prioritate din autorizarea a cel putin doua soiuri, porumbul MON810, produs de compania americana Monsanto si acceptat doar de Spania, si cartoful Amflora, „nasit” de compania germana BASF, cultivat experimental doar in tara sa natala. La mijloc sunt, evident, interese financiare de proportii, doar BASF estimand ca Amflora i-ar aduce, anual, un castig de 30-40 de milioane de euro, in cazul in care cultura sa ar fi autorizata.
Barroso recidiveaza
„Barroso gandeste in termeni financiari si comerciali”, a comentat pentru Reuters un responsabil european avizat. „El se bazeaza pe studiile care nu au demonstrat riscurile consumului de OMG-uri, dar nu este deloc interesat de consecintele pe termen lung ale acestor culturi asupra mediului”.
In plus, inlocuirea lui Stavros Dimas, fostul comisar pentru mediu si opozant declarat al culturilor transgenice, cu mai putin influentul Janez Potocnik din Slovenia, ii va facilita lui Barroso sarcina, e de parere sursa citata.
Prima lupta pierduta
Va trebui insa sa tina cont de reticentele guvernelor nationale, atente la propriile opinii publice. Seful CE a mai suferit, anul trecut, o infrangere politica usturatoare, cand 22 din cele 27 de state membre UE au votat impotriva cererii sale de a autoriza produsele transgenice.
Reuniunea unui comitet stiintific european, convocat, ieri, pentru a dezbate oportunitatea autorizarii porumbului transgenic, s-a incheiat cu un esec, spre dezamagirea companiilor americane direct interesate Monsanto, DuPont si Dow Chemical.
Desi 13 state ar fi in prezent favorabile introducerii transgenicelor, 11 se impotrivesc categoric. S-ar putea ca, in final, decizia introducerii OMG-urilor sa fie lasata la latitudinea fiecarui guvern din cele 27 de state membre.
OMG-rile, interzise in UE din 2007
In ciuda lobby-ului desfasurat de companiile producatoare, Uniunea Europeana a interzis, la 1 ianuarie 2007, cultura transgenicelor. Romania, devenita membra UE, s-a vazut nevoita sa se supuna legislatiei comunitare, renuntand la culturile de soia.
Statele europene nu produc (cu exceptia Spaniei si a Germaniei) si nu cumpara OMG-uri, motiv pentru care in ultimii ani mocneste un conflict diplomatic latent intre Statele Unite, cel mai mare producator si consumator de OMG-uri, si statele UE.
In ciuda controverselor, in 2004, Comisia Europeana a impus un moratoriu referitor la utilizarea anumitor transgenice, cu obligatia de a fi etichetate corect.
Ce sunt alimentele „mutante”
Organismele modificate genetic (OMG) au materialul genetic modificat altfel decat prin incrucisare naturala. Prima leguma „mutanta” a fost rosia, lansata pe piata in 1994, sub forma de pasta de tomate. In 1996, s-au introdus in agricultura si, implicit, in largul consum, soia si porumbul, pentru ca apoi, la scurt timp, sa vina randul cartofului, rapitei, graului si orezului. Cele mai mari cultivatoare de „mutanti vegetali” sunt SUA (72% din productia mondiala), Argentina (21%) si Canada (6%).
Romanii, primii „cobai voluntari”
Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislatiei in domeniu si au introdus in Romania, incepand din 1997, o serie de hibrizi de porumb, soia, sfecla si cartof modificate genetic.
Din motive financiare, romanii au acceptat aceste produse, fara sa le mai pese de riscuri. Culturile s-au extins apoi rapid. Deja, in anul 2000, Comisia Nationala pentru Securitate Biologica a aprobat oficial cultivarea in scop comercial (pe o perioada de trei ani) a soiei RR, toleranta la erbicid, si a cartofului BT rezistent la gandacul de Colorado.
Marile companii americane- Monsanto si DuPont – au pompat bani grei pentru a patrunde pe piata romaneasca.
Dar, in timp ce castigurile au fost impartite de un grup restrans, romanii de rand au consumat alimente mutante fara sa fie informati corect, iar Romania a fost in repetate randuri criticata pe plan international ca face jocul Statelor Unite si ca introduce OMG-uri in Europa pe usa din dos.
Proteste in Bulgaria
Bulgarii au intampinat cu proteste posibilitatea introducerii legale a culturilor transgenice, dezbatuta acum in Parlamentul de la Sofia. Atitudine ce l-a determinat pe premierul Boiko Borisov sa garanteze, ieri, ca „in Bulgaria nu vor exista OMG-uri”.
A atras insa atentia ca Bulgaria va fi obligata sa aplice legislatia UE, indiferent care ar fi aceasta.
Opinia specialistului : „OMG-urile nu mai renteaza” – Ion Toncea, cercetator stiintific la Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Agricola Fundulea.
OMG-urile dauneaza sanatatii, dar, dincolo de aceasta, se pare ca la noi in tara cultivarea porumbului modificat prin inginerie genetica nu mai renteaza economic. Porumbul transgenic cultivat in Romania este rezistent la sfredelitor, o insecta daunatoare. Dar fermierii romani au constatat in ultima vreme ca atacul sfredelitorului a fost destul de slab in anii din urma si ca astfel nu mai merita sa dea banii pe samanta modificata genetic care este scumpa.
S-au indreptat astfel spre soiuri nemodificate genetic, dar a caror samanta este mai ieftina. In plus, aceste soiuri sunt si rezistente la seceta, ceea ce nu se poate spune despre porumbul MON810. De aceea, anul trecut, suprafata cultivata cu plante modificate genetic a scazut considerabil.
Opinia specialistului : „Pot afecta rinichii si ficatul” – Gabriel Paun, Presedintele organizatiei de mediu „Agent Green”.
Organismele modificate genetic contin un nivel de toxicitate ce poate afecta rinichii si ficatul. S-au facut nenumarate studii pe sobolanii de laborator, iar efectele asupra sanatatii au aparut intr-un timp foarte scurt. Pe de alta parte, aceste OMG-uri afecteaza si ecosistemele, avand in vedere ca sunt plante care isi produc propriul pesticid. Initial, cultivarea organismelor modificate genetic a fost aprobata pe baza unor studii realizate de insasi compania producatoare, Monsanto.
Ulterior insa s-au facut cercetari ale caror concluzii contrazic astazi ceea ce se spunea la inceput. De aceea, aceste plante sunt acum sub reevaluarea Comisiei Europene. In Romania, suprafata cultivata cu OMG-uri era, in 2008, de aproximativ 7.000 de hectare, dar, in 2009, aceasta suprafata s-a injumatatit.
Una dintre explicatii consta in faptul ca fostul ministru al Mediului Attila Korodi a amenintat ca le va interzice, ceea ce i-a speriat pe fermierii nostri. Dar noi avem alta problema. Nu stim in momentul de fata locurile unde se cultiva aceste plante transgenice pentru ca Ministerul Agriculturii le tine in secret.
Sursa: Adevarul
