Merisani – cea mai saraca localitate argesana, sta pe-o mina de aur, dar si pe un butoi cu pulbere

6 Aug 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Articol de: Stefan Afrimescu

Motto: “Cand Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n”…conturi!

Situata la 16 km de Pitesti, Merisani este comuna argesana care, desi sta pe-o “mina de aur”, se zbate intr-o saracie lucie. Si aceasta, se intampla in ciuda oportunitatilor pe care localitatea le detine. Neexploatate eficient si la timp, oportunitatile se pot “razbuna”, intorcandu-se impotriva comunitatilor, devenindu-le adevarate pietre de moara de gatul autoritatilor localitatii.

Spuza pe turta lor!

Daruita de Dumnezeu cu un subsol bogat in hidrocarburi, precum si in metale rare, ca titan, magneziu, strontiu si uraniu, precum si cu doua lacuri de acumulare, edilii localitatii Merisani au preferat sa-si traga spuza pe turta lor, decat sa dezvolte la timpul potrivit toate aceste oportunitati in folosul comunitatii. De-ar fi sa amintim “doar” cele cate doua-trei “Dacii” de caciula, primite de fostii edili in 1993 drept “filodorma” de la “Dacia”, pentru semnarea procesului-verbal de punere in posesie cu cele 60 ha. Si macar de-ar fi singura dovada! Apoi, zona cu metale rare, care, desi a fost trecuta in conservare, continua sa polueze ca si cum s-ar afla-n exploatare.

Pericole la tot pasul si crime ecologice in fiecare zi

Asa cum precizam mai sus, subsolul comunei Merisani este bogat, printre altele si in hidrocarburi. O bogatie, care, in loc sa ofere prosperitate s-a intors impotriva cominitatii, distrugandu-i drumurile, solul, apa si aerul, punand vietile celor din comunitate in pericol. Merisani este la aceasta data, una dintre cele mai poluate localitati din Arges. Principalul factor de poluare la Merisani este titeiul, rezultat atit in urma extractiei, cat.si a pomparii acestuia fie, pentru a fi depozitat in rezervoare fie, pentru procesare in rafinarii. Solul celor 60 de ha, suprafata pe care se intind sondele “OMV-Petrom” musteste pur si simplu de titei, iar acolo unde nu balteste titeiul rezultat in urma extreactiei, balteste cel rezultat de la vreo conducta sparta sau fisurata, majoritatea conductelor datand de prin anii “50. O vechime tot de-aproape o jumatate de secol au si statiile de pompare, ca si o parte din rezervoarele de depozitare a petrolului. Intre sutele de sonde, existente la Merisani sunt si sonde de extractie a gazelor de sonda. Dar solul comunei Merisani este poluat si cu apa sarata de la aceleati sonde La Merisani si pericolele sunt la ele acasa, de nenumarate ori, sonde, fie de petrol, fie de gaze au fost scapate de sub control, produsul tasnind pur si simplu la suprafata in urma operatiuniilor de forare. Au fost situatii cand, pentru a fi apoi captate, au fost necesare saptamani in sir, timp in care localnici au trebuit sa suporte zgomotul infernal produs de presiunea titeiului in amestec cu gazele de sonda, care tasneau la suprafata antrenand nu numai titeiul ci, si bolovani si pietre. Intr-o astfel de situatie prezenta unei singure scantei ar fi fost de-ajuns, pentru a genera un adevarat dezastru. Un alt mare pericol il prezinta rezervoarele, din care se fura mai ales gazolina, precum si conductele invechite, care atunci cand nu cedeaza la presiunea produselor care circula prin ele, cedeaza la bormasinile hotilor de produse petroliere, pericolul fiind chiar mai mare decat, daca ar ceda singure. De altfel, nu mai tarziu de anul trecut, comuna Merisani a fost la un pas de dezastru, din cauza unui rezervor din care s-a furat gazolina. In urma furtului rezervorul a luat foc si doar interventia rapida a pompierilor si a operatorilor din parcul de rezervoare a facut ca explozia rezervorului ce parea iminenta, sa fie impiedicata in ultimul moment.

O tacere vinovata pentru generatii intregi de merisaneni

Zona metalelor rare, se afla de 17 ani in conservare. Subsolul zonei amintite contine metale cum sunt titanul si magneziul, dar mai ales strontiul si uraniul, recunoscuta fiindu-le radioactivitatea si efectele devastatoare asupra a tot ce este in jur. Acestea constiuie pe termen mediu si lung un pericol cu mult mai mare decat toti ceilalti poluatori la un loc, titeiul, gazul de sonda sau apa sarata. Cu toate acestea, autoritatile au trecut zona respectiva in conservare, fara insa a mai lua si masurile care se impun in astfel de situatii. Masuri care incep cu marcarea si izolarea zonei, cu o alimentatie a popultiei, specifica unor astfel de situatii, cu masurarea non stop a nivelului radiatiilor, si ajung pana la stramutarea intregii comunitati expuse iradierilor, la zeci, sau chiar sute de km departare de surse. Abia apoi se poate trece la decontaminarea atat a zonei, cat si a populatiei stramutate. Decontaminare, care poate insa dura zeci de ani. Or, la Merisani nu au fost luate niciodata astfel de masuri. Dimpotriva. Autoritatile au facut totul pentru a pastra ani de-a randul sub tacere intregul pericol. Iata de ce numarul nou-nascutilor cu malformatii este in crestere, ca si al copiilor cu retard extrem de pronuntat. Altfel spus, locanicii din Merisani mor pe capete, fara ca macar rudele ramase in viata sa cunosca adevaratele cauze.

In loc de epilog

Sa ai pe teritoriul comunei tale, obiectivele a doua companii dintre cele mai profitabile, cum sunt “OMV-Petrom” si “Hidro-Electrica” (prin cele doua lacuri de acumulare), si inca vreo doua-trei balastiere, iar primaria sa cumpere pietrisul pentru asfaltat, sa plateasca pentru forarea de puturi de mare adancime (apa de la mica adancime, fiind infestata cu sare, din cauza extractiei titeiului), si fostii edili sa mai poata spune ca au fost niste alesi?! Acestia pot numi cum vor aspectele de mai sus, dar tot managment defectuos s-au chemat. Iar comunitatea poate crapa in continuare, fie intoxicata cu hidrocarburi, fie contaminata cu apa din panza freatica sau iradiata cu strontiu si uraniu.

Stefan Dumitru Afrimescu

Pentru mai multe informatii despre alimentatie, apa sarata, comunitate, comunitati, conducta, crime, depozitare, edili, hidrocarburi, localitati sarace, malformatii, Merisani, metale, minereuri, Moara, panza, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.